
Zero nuclear, prețuri mari și o nouă încercare de a aduce apă la Cernavodă
România începe săptămâna cu ambele reactoare de la Cernavodă oprite, producția nucleară rămasă la zero și un preț mediu pe Piața pentru Ziua Următoare de aproape 896 lei/MWh. Sistemul este susținut de cărbune, hidroenergie, regenerabile și importuri, însă presiunea revine în orele de seară.
Datele operative în timp real privind producția, consumul și schimburile comerciale trebuie urmărite pe parcursul zilei. Interfața publică Transelectrica consultată în această dimineață nu afișa valori utilizabile, astfel încât News Connect nu publică o cifră instantanee neverificată.
Prețul mediu al energiei tranzacționate pentru livrare astăzi este de 895,80 lei/MWh, în creștere cu aproximativ 57% față de media de duminică, de 569,22 lei/MWh.
Diferența din interiorul aceleiași zile este și mai relevantă. Între orele 12:00 și 13:00, când producția fotovoltaică este ridicată, prețul mediu coboară la 443,49 lei/MWh. Între orele 20:00 și 21:00, după reducerea producției solare și creșterea consumului casnic, prețul urcă la 1.364,94 lei/MWh.
Raportul este de peste trei la unu. România are energie mai ieftină atunci când soarele produce și mult mai scumpă atunci când sistemul are nevoie de capacități controlabile. OPCOM – rezultatele PZU
Ambele unități nucleare rămân deconectate, după ce nivelul foarte scăzut al Dunării a redus disponibilitatea apei necesare sistemelor de răcire. Nu a fost anunțată oficial o dată pentru repornirea reactoarelor.
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat noi intervenții: dragarea de urgență a albiei în zona centralei, construirea unui pinten pentru dirijarea apei către priza de răcire, mobilizarea unor pompe de mare capacitate și eliberarea controlată de apă din acumulările de pe Olt.
Hidroelectrica trebuie să suplimenteze timp de cinci zile debitele de pe Olt. Măsura urmărește atât creșterea aportului de apă către Dunăre, cât și producerea unei cantități suplimentare de energie. Efectul asupra condițiilor de repornire a centralei va depinde însă de nivelul efectiv obținut în zona prizei de apă. Reuters
Grupul 4 de la Rovinari, scos din rezervă, poate furniza aproximativ 300 MW. Au fost mobilizate și alte capacități termoenergetice, inclusiv grupul de rezervă de la Paroșeni.
Cărbunele nu poate înlocui integral cei aproximativ 1.400 MW pierduți la Cernavodă, dar oferă energie controlabilă în orele în care producția solară dispare. Diferența este acoperită din hidroenergie, eolian, alte centrale convenționale și importuri.
Transelectrica a estimat un consum maxim de până la 7.400 MW la vârful de seară și a transmis că nu anticipează probleme în alimentare. Evaluarea se referă însă la disponibilitatea energiei, nu și la costul acesteia. Transelectrica, citată de Digi24
Senatul începe astăzi sesiunea extraordinară în care urmează să reia modificarea cadrului legislativ privind hidrogenul regenerabil și cu emisii reduse de carbon. Proiectul reprezintă Jalonul 126 din PNRR și este asociat Cererii de plată numărul 5.
Este o miză importantă pentru investițiile viitoare, dar nu oferă energie suplimentară sistemului în actuala criză. Astăzi, siguranța rețelei depinde în continuare de capacitățile deja existente: hidrocentrale, grupuri pe cărbune și gaze, regenerabile, stocare și interconexiunile cu statele vecine.
Sistemul funcționează, dar funcționează scump. Prețul de seară, de peste trei ori mai mare decât cel de la prânz, arată că problema României nu mai este doar instalarea unor noi capacități regenerabile. Lipsesc suficiente soluții de stocare și producție controlabilă pentru mutarea energiei ieftine din mijlocul zilei în orele de consum maxim.
Cristian Radu | News Connect
Surse: OPCOM, Transelectrica, Reuters, Senatul României
Foto: Newsbv