PNRR intră în ultima săptămână. Parlamentul, convocat din nou pentru restanțele legislative

Senatul și Camera Deputaților au fost convocate în sesiune extraordinară în perioada 24–26 august. Pe agenda parlamentarilor se află proiecte care trebuie soluționate înaintea termenului-limită pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Principalul dosar discutat în Senat este modificarea cadrului legislativ privind integrarea hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de carbon în industrie și transporturi. Proiectul este asociat Jalonului 126 din PNRR și figurează printre reformele restante necesare evaluării Cererii de plată numărul 5, potrivit președintelui Senatului, Mircea Abrudean.

Cererea de plată depusă de România are o valoare totală de 2,84 miliarde de euro. Această sumă nu este însă alocată exclusiv Legii hidrogenului. Ea reprezintă valoarea întregii cereri, care include mai multe jaloane și ținte. Neîndeplinirea unui jalon poate conduce la suspendarea unei părți din plată, după evaluarea Comisiei Europene, nu automat la pierderea întregii sume.

Nu este o lege complet nouă

Denumirea folosită în comunicarea politică poate crea impresia că Parlamentul adoptă acum prima lege a hidrogenului. În realitate, Legea nr. 237/2023 există deja. Proiectul aflat în procedură parlamentară modifică și completează această lege, precum și Ordonanța de urgență nr. 163/2022 privind promovarea energiei din surse regenerabile.

Inițiativa, depusă de deputatul PNL Sebastian Burduja, a fost înregistrată la Senat pe 24 iulie și are indicativul L453/2026. Parcursul său nu a fost unul liniar. Comisiile pentru energie și economie au depus inițial rapoarte negative, iar plenul a decis retrimiterea proiectului pentru rapoarte suplimentare. În prezent, inițiativa este din nou înscrisă pe ordinea de zi, în procedură de urgență, arată fișa legislativă a Senatului.

Camera Deputaților are propria agendă extraordinară. Printre proiectele anunțate se află reexaminarea legii privind integritatea, în urma unei decizii a Curții Constituționale, precum și modificări referitoare la învățământul preuniversitar. Programul prevede ședințe de plen și lucrări în comisii până miercuri, 26 august.

Dincolo de știre

Convocarea Parlamentului în vacanță nu este doar o demonstrație de mobilizare instituțională. Ea arată că reforme cunoscute de mai mult timp au ajuns să fie soluționate sub presiunea termenului final.

Comisia Europeană precizează că toate jaloanele și țintele finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență trebuie îndeplinite până la 31 august 2026. Cererile finale de plată trebuie depuse până la sfârșitul lunii septembrie, iar plățile trebuie realizate până la 31 decembrie 2026. După aceste date, calendarul european nu mai poate fi prelungit printr-o simplă decizie națională. Comisia Europeană

Adoptarea proiectului nu înseamnă însă și aplicarea imediată a unei economii bazate pe hidrogen. Vor rămâne necesare norme clare, mecanisme de certificare, producători, infrastructură și investiții. Parlamentul poate închide formal un jalon. Transformarea lui într-un sector energetic funcțional va depinde de ceea ce se întâmplă după vot.

Cristian Radu I News Connect

Surse: Senatul României, Comisia Europeană, AGERPRES, Digi24

Foto: IA