ANRE aprobă planul Transelectrica până în 2035. Rețeaua trebuie să transforme proiectele energetice în capacitate disponibilă

Cristian Radu | News Connect

ANRE a aprobat Planul de dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport pentru perioada 2026–2035, document care stabilește investițiile Transelectrica pentru următorul deceniu.

Planul cuprinde 117 lucrări, dintre care 25 sunt obiective complet noi. Acestea vizează modernizarea liniilor și stațiilor electrice, finalizarea inelului național de 400 kV, creșterea capacității de transport și interconectare, integrarea producției regenerabile și digitalizarea rețelei.

Aprobarea documentului nu înseamnă însă că finanțarea tuturor proiectelor este asigurată și nici că lucrările au început. Testul va fi respectarea calendarului și creșterea capacității disponibile efectiv producătorilor, consumatorilor și schimburilor transfrontaliere.

117 investiții pentru următorul deceniu

Planul Transelectrica încearcă să răspundă unei transformări profunde a sistemului energetic. Capacitățile solare și eoliene cresc, proiectele de stocare se multiplică, iar noii producători solicită racordarea în zone în care rețeaua nu a fost proiectată pentru asemenea volume.

Energia trebuie transportată din regiunile cu potențial ridicat de producție către marile centre de consum. În același timp, rețeaua trebuie să poată prelua variațiile rapide ale producției regenerabile.

Investițiile urmăresc:

• modernizarea liniilor și stațiilor existente;
• închiderea inelului național de 400 kV;
• integrarea capacităților noi de producție și stocare;
• reducerea congestiilor;
• creșterea flexibilității sistemului;
• digitalizarea monitorizării și controlului;
• extinderea posibilităților de import și export.

Documentul corelează proiectele naționale cu Planul european de dezvoltare a rețelei pe zece ani, cu proiectele europene de interes comun și cu obiectivele Strategiei energetice și ale Planului Național Integrat Energie–Schimbări Climatice.

O țintă depășită nu spune întreaga poveste

ANRE arată că gradul de interconectare al României ajunsese în 2024 la 18,5%, peste ținta europeană de 15%.

Cifra poate sugera că problema legăturilor externe este rezolvată. Situația operațională este însă mai complicată.

Raportul de monitorizare pentru 2025 arată că România nu a pus integral la dispoziția comerțului transfrontalier cel puțin 70% din capacitatea elementelor critice ale rețelei, în special la granițele cu Ungaria și Bulgaria.

Gradul de interconectare descrie dimensiunea teoretică a legăturilor în raport cu producția instalată. Capacitatea disponibilă pieței arată câtă energie poate trece efectiv granița, în condiții de siguranță, într-un anumit moment.

România poate avea, așadar, suficiente linii pentru a depăși o țintă procentuală și, simultan, să întâmpine restricții în folosirea lor comercială.

Transelectrica are 30 de zile pentru programul de accelerare

ANRE a cerut companiei să prezinte în 30 de zile un program pentru accelerarea lucrărilor nefinalizate care influențează schimburile cu Ungaria și Bulgaria.

Implementarea programului va fi verificată trimestrial.

Transelectrica trebuie să prezinte și contribuția unor tehnologii moderne, precum monitorizarea dinamică a capacității liniilor și conductoarele care pot funcționa la temperaturi mai ridicate.

Aceste soluții pot crește capacitatea utilizabilă a infrastructurii existente, fără a aștepta exclusiv construirea unor linii noi. Ele nu pot înlocui însă toate investițiile structurale necesare.

Potrivit documentelor analizate în presă, reperele stabilite pentru sfârșitul anului 2025 indicau o capacitate disponibilă de 1.700 MW la granița cu Ungaria și 2.550 MW la cea cu Bulgaria. Valorile raportate anterior erau sub aceste niveluri.

Planul de accelerare ar trebui să arate ce proiect produce fiecare creștere de capacitate, nu numai să enumere din nou lucrările.

Importul și exportul fac parte din același sistem

Interconectările sunt prezentate frecvent doar prin prisma importurilor, mai ales în perioadele cu producție internă redusă și consum ridicat.

Capacitatea de export este la fel de importantă. În orele în care centralele fotovoltaice și eoliene produc mult, iar consumul intern este redus, România trebuie să poată transporta energia către alte piețe.

Dacă rețeaua nu poate prelua și transfera producția, apar congestii, limitări ale producătorilor și semnale economice negative pentru investițiile noi.

O interconectare mai bună nu garantează energie ieftină în fiecare oră. Ea lărgește însă accesul la piață și oferă sistemului mai multe opțiuni în momentele de deficit sau excedent.

Finanțarea trebuie urmărită proiect cu proiect

Planul Transelectrica indică surse diferite de finanțare, inclusiv fonduri proprii, venituri reglementate, programe europene și mecanisme precum REPowerEU.

Numai componenta de digitalizare, eficientizare și modernizare finanțată prin REPowerEU include alocări pentru instalații fotovoltaice și de stocare în stațiile Transelectrica, retehnologizarea filialei SMART și modernizarea infrastructurii de comunicații și a centrelor de date.

Prezența unui proiect în plan nu echivalează cu existența tuturor banilor necesari. Pentru fiecare obiectiv ar trebui publicate:

• valoarea estimată și valoarea contractată;
• sursa de finanțare;
• stadiul autorizării;
• data licitației;
• termenul de punere în funcțiune;
• progresul fizic și financiar;
• capacitatea suplimentară creată;
• întârzierile și cauzele acestora.

Fără această evidență, cele 117 investiții riscă să rămână o listă greu de evaluat.

Dincolo de plan

România are numeroase proiecte regenerabile și de stocare aflate în dezvoltare. Valoarea lor energetică apare însă numai atunci când pot fi racordate, când energia poate fi transportată și când rețeaua rămâne sigură.

Pentru investitori, întârzierea unei linii sau a unei stații poate bloca un proiect pregătit pentru construcție. Pentru consumatori, o rețea congestionată poate însemna costuri suplimentare și acces limitat la producția mai ieftină. Pentru sistemul național, interconectările insuficient utilizabile reduc opțiunile în orele dificile.

De aceea, succesul planului nu se măsoară prin 117 poziții aprobate și nici prin depășirea unei ținte procentuale europene. Se măsoară prin megawații care pot fi integrați și transportați efectiv, prin congestiile eliminate și prin proiectele puse în funcțiune la termen.

ANRE a aprobat harta. În următorii ani, Transelectrica trebuie să demonstreze că ea conduce către o rețea care există nu numai în documente, ci și în piață.

Surse:

• ANRE — comunicatul privind aprobarea planului și programul de accelerare
• ANRE — documentele consultării publice pentru PDRET 2026–2035
• Transelectrica — Planul de dezvoltare a RET 2026–2035
• AGERPRES — sinteza deciziei ANRE
• Profit.ro — date privind capacitățile transfrontaliere urmărite

Precizare editorială: aprobarea PDRET stabilește portofoliul și direcția investițiilor. Nu confirmă finanțarea integrală, contractarea sau execuția tuturor celor 117 lucrări. Valorile capacităților transfrontaliere trebuie urmărite în rapoartele periodice ANRE și Transelectrica.