Incendiul de la Kronospan: stațiile fixe nu au indicat depășiri. De ce nu a fost trimis autolaboratorul?

Stațiile automate de monitorizare din municipiul Brașov nu au înregistrat depășiri ale parametrilor de calitate a aerului în intervalul de 24 de ore care a urmat incendiului produs miercuri, 22 iulie, pe platforma Kronospan. Măsurătorile nu au fost însă completate prin deplasarea autolaboratorului în apropierea fabricii sau în direcția de propagare a fumului.

Directorul Direcției Județene de Mediu Brașov, Ciprian Băncilă, a declarat că laboratorul mobil nu a fost trimis în zonă deoarece instituția nu a primit o solicitare din partea Gărzii Naționale de Mediu, a ISU sau a unei alte autorități.

„Noi am fi putut să dispunem deplasarea laboratorului mobil din proprie inițiativă dacă erau înregistrate de către stațiile de monitorizare depășiri ale parametrilor privind calitatea aerului”, a precizat directorul DJM Brașov.

Datele comunicate confirmă că nu au fost depășite valorile-limită la stațiile fixe. Ele nu reprezintă însă o măsurare realizată în perimetrul industrial sau în imediata apropiere a coloanei de fum.

Două explozii și 6.200 de metri pătrați afectați

Prima explozie de pe platforma Kronospan a fost anunțată în dimineața zilei de 22 iulie, în jurul orei 6.25. Deflagrația a fost urmată de un incendiu cu flacără deschisă și degajări mari de fum, produs la un transportor de rumeguș.

O a doua explozie s-a produs la ora 8.37, în timpul intervenției, la o altă bandă transportoare. Dispozitivul a fost suplimentat cu autospeciale de stingere, autospeciala pentru transportul roboților și echipaje venite în sprijin din județul Covasna.

Peste 100 de pompieri și 27 de mijloace de intervenție au fost mobilizate. Suprafața afectată a ajuns la aproximativ 6.200 de metri pătrați. Nu au fost înregistrate victime.

Prezența unei autospeciale CBRN a fost justificată de autorități prin existența unor substanțe chimice utilizate în procesul tehnologic. Măsura a avut caracter preventiv și nu reprezintă, în sine, confirmarea unei contaminări. Amploarea intervenției și riscurile existente au fost prezentate de conducerea ISU Brașov.

Incendiul a fost lichidat după mai mult de 24 de ore. Clădirile au fost verificate cu ajutorul camerelor de termoviziune, iar pompierii nu au mai identificat focare active.

Stațiile fixe măsoară calitatea generală a aerului

Rețeaua automată din județul Brașov cuprinde opt stații. Patru dintre acestea se află în municipiu:

• BV-1, pe Calea București – stație de trafic;
• BV-2, pe strada Memorandului – stație de fond urban;
• BV-3, pe Bulevardul Gării – stație de trafic;
• BV-5, pe Bulevardul Alexandru Vlahuță – stație industrială pentru zona de sud a municipiului.

Celelalte sunt amplasate în Sânpetru, Codlea, Făgăraș și Fundata. În funcție de dotare, stațiile măsoară particule PM10 și PM2,5, dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, ozon, benzen și alți compuși. Nu toate urmăresc însă aceiași poluanți.

Amplasarea lor este stabilită pentru evaluarea generală a calității aerului și a expunerii populației, nu pentru investigarea punctuală a fiecărui accident industrial. Această diferență este importantă în cazul unei surse localizate și al unei coloane de fum influențate de direcția și viteza vântului.

Autolaboratorul poate fi amplasat temporar în zone neacoperite direct de stațiile automate și permite măsurarea unei game mai largi de compuși. În dimineața incendiului, acesta se afla în cartierul Triaj, iar conducerea DJM anunța public că putea interveni rapid dacă ISU sau Garda de Mediu ar fi solicitat acest lucru.

Solicitarea nu a mai venit.

Exista obligația legală de a fi trimis?

Legislația nu prevede o obligație automată ca autolaboratorul să fie deplasat la fiecare incendiu, sesizare privind mirosurile sau posibilă poluare. Din acest motiv, simplul fapt că laboratorul mobil nu a fost trimis la Kronospan nu poate fi calificat, fără alte documente, drept o încălcare directă a legii.

Garda Națională de Mediu are însă atribuții mai largi: verificarea situațiilor cu risc pentru mediu, participarea la intervenții în cazul poluărilor sau accidentelor ecologice, constatarea faptelor care pot produce prejudicii și stabilirea măsurilor necesare pentru limitarea efectelor.

Întrebarea nu este, prin urmare, numai dacă exista o obligație expresă de a solicita laboratorul. Trebuie stabilit dacă autoritățile au evaluat riscul, ce informații au folosit și de ce au considerat suficiente datele furnizate de stațiile fixe.

În cazul unui incendiu industrial cu două explozii, degajări mari de fum, substanțe chimice folosite în procesul tehnologic și o suprafață afectată de 6.200 de metri pătrați, o măsurare mobilă în apropierea platformei ar fi reprezentat o măsură rezonabilă de precauție.

Absența acesteia nu dovedește automat o ilegalitate. Justificarea profesională a deciziei trebuie însă explicată.

Autolaboratorul a fost utilizat în mod repetat

Evidența publicată de Direcția Județeană de Mediu cuprinde aproape 50 de rapoarte sau intervale de monitorizare realizate cu autolaboratorul între septembrie 2023 și iulie 2026. Apar măsurători în Triaj–Liziera, Brașov, Codlea, Prejmer, Tărlungeni și Victoria.

În 2023, autolaboratorul a fost amplasat în Triaj după sesizările locuitorilor privind mirosurile, iar măsurătorile au indicat inclusiv depășiri pentru unii poluanți.

Rapoartele publice demonstrează că echipamentul a fost folosit în mai multe zone și perioade, inclusiv pentru monitorizări în spații neacoperite de stațiile automate. Ele nu precizează însă cine a solicitat fiecare deplasare și nici dacă a fost vorba despre o intervenție la un accident, o sesizare a populației sau o campanie planificată.

Din informațiile disponibile public nu se poate stabili de câte ori Garda de Mediu a solicitat autolaboratorul în ultimii trei ani, de câte ori a fost utilizat la incendii de vegetație sau deșeuri, câte solicitări au fost refuzate și în câte situații instituțiile au decis că deplasarea nu era necesară.

Aceste date pot fi obținute printr-o solicitare adresată Gărzii de Mediu și Direcției Județene de Mediu Brașov, în baza Legii nr. 544/2001.

Compania verifică împrejurările incidentului

Până la publicarea articolului, News Connect nu a identificat o explicație publică detaliată a companiei privind cauzele incidentului și măsurile tehnice avute în vedere.

Compania a precizat că echipele interne au intervenit imediat și că nu au fost înregistrate victime. Până în prezent, cauza celor două explozii nu a fost comunicată public.

Rămâne de clarificat dacă Garda de Mediu a efectuat sau va efectua un control pe platformă, ce tipuri de substanțe au fost implicate, dacă operatorul a realizat măsurători proprii și ce efecte au fost identificate în imediata apropiere a fabricii.

La fel de important este ce măsuri tehnice vor fi aplicate înainte de repunerea integrală în funcțiune a instalațiilor afectate și dacă acestea vor fi verificate de autoritățile competente.

Dincolo de știre: cine își asumă riscul unui nou incident?

Lipsa unor depășiri înregistrate de stațiile fixe nu închide investigația. Ea nu explică de ce s-au produs cele două explozii, dacă existau vulnerabilități tehnice și ce măsuri vor fi luate pentru ca un asemenea eveniment să nu se repete.

Brașovul trebuie să se întrebe dacă își poate asuma riscul unui nou incident de aceeași amploare sau chiar mai grav.

Un alt incendiu ar putea avea consecințe pentru angajați, populație și mediul înconjurător. Ar putea declanșa și un conflict major între companie, autoritățile de control, administrația locală și comunitatea care așteaptă garanții privind siguranța activității industriale.

Responsabilitatea nu poate fi transferată de la o instituție la alta. ISU trebuie să stabilească împrejurările și cauza incendiului. Garda de Mediu trebuie să verifice eventualele efecte asupra mediului. Direcția Județeană de Mediu trebuie să explice limitele măsurătorilor efectuate și rațiunea pentru care autolaboratorul nu a fost deplasat. Compania trebuie să prezinte măsurile tehnice prin care reduce riscul repetării incidentului.

Pentru Kronospan, miza este directă. Lipsa explicațiilor complete și a unor măsuri verificabile poate afecta nu doar încrederea publicului, ci și relația companiei cu orașul în care funcționează.

Un nou incident ar putea aduce verificări suplimentare, măsuri administrative și o presiune publică mult mai mare. Consecințele juridice sau asupra funcționării fabricii ar depinde însă de cauzele constatate, de eventualele încălcări și de deciziile autorităților competente.

Își asumă Kronospan riscul ca un nou accident să pună în discuție chiar funcționarea sa la Brașov? Își asumă autoritățile riscul de a constata, după un alt eveniment, că instrumentele disponibile nu au fost folosite și că semnalele de avertizare nu au fost tratate cu suficientă seriozitate?

Brașovul nu are nevoie de alarmism. Are însă dreptul la răspunsuri, la o investigație completă și la garanția că lecțiile incendiului din 22 iulie vor fi transformate în măsuri concrete înainte ca instalațiile afectate să reintre în funcțiune.

Cristian Radu I News Connect

Actualizat la 25 iulie 2026.

Surse:

AGERPRESS, Radio Romania Brasov FM, Buna Ziua Brasov, Directia Judetean de Mediu Brasov, OUG 195/2005 privind protectia mediului, HG 1005/2012 privind organizarea si functionarea Garzii de Mediu, Legea 544.2001 privind accesul lq informatiile de interes public.