Legea integrității a trecut de Senat. Declarațiile de avere nu vor mai fi publicate integral, iar două amendamente pun în pericol jalonul de 770 de milioane de euro

Senatul a adoptat, în calitate de for decizional, noua Lege a integrității, cu 104 voturi pentru, opt împotrivă și șapte abțineri. Actul normativ urmărește îndeplinirea jalonului 431 din PNRR, dar forma finală conține două amendamente introduse de PSD și AUR, contestate la Curtea Constituțională de PNL și USR.

Miza financiară asociată jalonului este estimată la 770 de milioane de euro. Banii nu sunt pierduți automat prin adoptarea legii, însă plata poate fi afectată dacă actul normativ nu intră în vigoare până la 31 august sau dacă forma sa finală nu este acceptată de Comisia Europeană.

Dincolo de disputa politică, legea schimbă radical modul în care publicul va putea vedea averile și interesele persoanelor aflate în funcții publice.

Declarațiile complete rămân la ANI, dar nu mai sunt publice

Demnitarii, aleșii locali, funcționarii și celelalte categorii prevăzute de lege vor continua să depună declarații de avere și de interese prin platforma e-DAI. Documentele complete vor fi păstrate de Agenția Națională de Integritate timp de șapte ani, în regim confidențial.

Publicul nu va mai avea însă acces la aceste declarații în forma cunoscută până acum. ANI va genera un document nou, denumit „declarație de interese financiare”, care va fi publicat în cel mult 60 de zile și va rămâne disponibil cinci ani. Forma trimisă la promulgare

Noua declarație publică nu va include:

• adresa declarantului și localizarea exactă a imobilelor, fiind indicat numai județul;
• elementele prin care pot fi localizate bunurile mobile;
• informațiile privind starea civilă, divorțul și partajul;
• numerele conturilor, codurile IBAN și denumirea completă a băncilor;
• numele celorlalte persoane menționate în declarație, inclusiv coproprietari, creditori sau beneficiari.

Protejarea CNP-ului, adresei, semnăturii și conturilor bancare este justificată prin dreptul la viață privată. Schimbarea importantă pentru controlul public apare însă în cazul valorilor patrimoniale.

Sumele exacte nu vor mai fi afișate. Valoarea imobilelor, autovehiculelor, bijuteriilor, conturilor, participațiilor și datoriilor va fi prezentată pe intervale. În cazul unui imobil, de exemplu, publicul va putea afla că acesta valorează între 500.001 și un milion de euro, dar nu și valoarea declarată efectiv.

Această soluție protejează datele personale, dar reduce posibilitatea presei și a societății civile de a urmări cu precizie evoluția patrimoniului unui demnitar.

Amendamentul PSD și încetarea mandatelor

Primul amendament controversat a fost introdus de PSD și susținut public de liderul senatorilor social-democrați, Daniel Zamfir.

Textul prevede că persoanelor pentru care s-a constatat definitiv, înainte de intrarea în vigoare a legii, o incompatibilitate sau un conflict de interese și pentru care termenul interdicției de trei ani nu s-a împlinit le încetează funcția ori mandatul în 30 de zile.

USR și PNL susțin că dispoziția ar produce efecte asupra unor situații juridice anterioare și ar încălca principiul neretroactivității legii. Amendamentul a fost asociat politic situației primarului Timișoarei, Dominic Fritz. PSD respinge acuzația unei prevederi „cu dedicație” și afirmă că o persoană declarată definitiv incompatibilă nu trebuie să-și poată continua mandatul. Dezbaterile din Senat

Amendamentul AUR și partenerii demnitarilor

Cel de-al doilea amendament aparține AUR. Acesta obligă soțul, soția sau „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu principalii demnitari să depună propriile declarații de avere și de interese.

Intenția declarată este evitarea situației în care bunurile pot fi trecute pe numele partenerului și eliminate astfel din zona controlului public.

Problema este aplicarea. Președintele ANI, Bogdan Sticlosu, a arătat că instituția nu dispune de mijloace legale pentru a stabili cine se află într-o asemenea relație: inspectorii de integritate nu pot folosi martori, interceptări sau alte procedee specifice unei anchete penale. În aceste condiții, obligația poate deveni imposibil de verificat. Poziția președintelui ANI

Ce a făcut, de fapt, Nicușor Dan

Până la această oră, președintele Nicușor Dan nu a cerut public reexaminarea sau corectarea Legii integrității.

Șeful statului a publicat voluntar declarațiile de avere și de interese ale partenerei sale, Mirabela Grădinaru, motivând decizia prin necesitatea transparenței și eliminarea speculațiilor.

Corectarea legii a fost cerută de PNL și USR, care au sesizat Curtea Constituțională în legătură cu amendamentele PSD și AUR. Dacă obiecțiile sunt admise, Parlamentul va trebui să pună textele respective în acord cu decizia CCR. Dacă legea trece controlul de constituționalitate, președintele poate să o promulge sau să solicite o singură dată reexaminarea.

Dincolo de știre: transparența nu înseamnă numai depunerea unor formulare

Noua lege încearcă să împace două obligații: protejarea vieții private și menținerea controlului asupra averilor demnitarilor. Nu toate informațiile eliminate din documentele publice ar trebui să fie accesibile. CNP-ul, adresa, semnătura sau IBAN-ul nu ajută la verificarea integrității și pot genera riscuri reale.

Discuția trebuie purtată însă separat în privința valorilor exacte, a coproprietarilor și a legăturilor patrimoniale. Transformarea sumelor în intervale foarte largi și anonimizarea tuturor celorlalte persoane pot face mai dificilă identificarea unor creșteri nejustificate de avere sau a unor conflicte de interese.

La acestea se adaugă două amendamente cu probleme serioase de constituționalitate și aplicabilitate. În loc să consolideze legea, ele riscă să întârzie intrarea ei în vigoare și să compromită jalonul PNRR pe care Parlamentul încerca să îl salveze.

România nu riscă să piardă 770 de milioane de euro pentru că protejează datele personale. Riscul apare dacă adoptă, în ultima lună de implementare a PNRR, o lege vulnerabilă juridic și insuficient clarificată tehnic.

Cristian Radu | News Connect

Articol realizat pe baza formei trimise la promulgare, a documentelor Senatului, a declarațiilor din plen și a poziției publice exprimate de conducerea Agenției Naționale de Integritate.

Foto: IA