Dunărea a coborât la minimul istoric. România pierde simultan apă pentru hidroenergie, Cernavodă și navigație
Debitul Dunării la intrarea în România a ajuns la 1.400 de metri cubi pe secundă, valoare egală cu minimul istoric înregistrat în 1985 și cu aproximativ 64% sub media multianuală a lunii august, de 3.900 mc/s.
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor estimează că debitul va rămâne la acest nivel până în primele zile ale săptămânii viitoare. În aval de Porțile de Fier, debitele sunt în continuare în scădere ușoară. Prognoza INHGA, publicată de AGERPRES
Cifra de 1.400 mc/s este măsurată la Baziaș, nu la Cernavodă. Situația din dreptul centralei nucleare depinde și de distribuția apei între brațele Dunării, de nivelul din bazinul de aspirație și de intervențiile efectuate în zona brațului Bala. Efectele secetei sunt însă deja vizibile în întregul sistem energetic și în transportul fluvial.
Producția hidro, limitată exact când sistemul are nevoie de energie
Un debit mai mic înseamnă mai puțină apă disponibilă pentru turbinele hidrocentralelor de pe Dunăre. Efectul se vede în special la Porțile de Fier, cea mai importantă amenajare hidroenergetică a țării.
Numai Porțile de Fier I are, pe partea românească, o putere instalată de 1.166,4 MW. Puterea instalată arată însă cât poate produce centrala în condiții corespunzătoare, nu cât livrează în fiecare moment. La debite foarte mici, producția efectivă nu poate ajunge la capacitatea nominală. Datele Hidroelectrica privind amenajarea Porțile de Fier
Problema nu este limitată la Dunăre. Seceta afectează și râurile interioare, precum și rezervele din lacurile de acumulare. Hidroelectrica a încheiat deja anul 2025 cu cea mai redusă producție hidroenergetică din istoria companiei. Raportul anual Hidroelectrica
Hidroenergia are un rol esențial nu numai prin cantitatea produsă, ci și prin capacitatea de a interveni rapid în orele de vârf. Când această rezervă scade, Sistemul Energetic Național devine mai dependent de centralele pe gaze și cărbune, de energia stocată și de importuri.
Cernavodă funcționează cu o singură unitate
Nivelul extrem de scăzut al Dunării a determinat oprirea preventivă a Unității 1 de la CNE Cernavodă. Nuclearelectrica a anunțat că măsura a fost luată în condiții de siguranță, înainte ca parametrii apei să ajungă la limitele admise de exploatare.
Menținerea în funcțiune a Unității 2 a devenit critică. Autoritățile au executat lucrări de dragare și intervenții asupra obstacolelor din zona brațului Bala, pentru a dirija o cantitate mai mare de apă către Dunărea Veche și canalul care alimentează centrala.
Planul de scufundare controlată a patru barje încărcate cu piatră, prin care urma să fie creat un obstacol provizoriu pentru redirecționarea apei, a fost amânat din cauza condițiilor de siguranță. Dacă intervenția reușește, funcționarea unității rămase ar putea fi prelungită cu câteva zile. Situația intervențiilor de la Cernavodă
Cele două reactoare furnizează, împreună, aproximativ o cincime din energia electrică produsă în România. Oprirea unei unități înseamnă retragerea din sistem a aproximativ 700 MW de producție constantă. Oprirea ambelor ar elimina circa 1.400 MW, tocmai într-o perioadă în care producția hidro este redusă, iar consumul crește din cauza caniculei.
Este importantă o distincție: oprirea unei unități nu înseamnă pierderea condițiilor de securitate nucleară. Centrala dispune de sisteme speciale pentru răcirea reactoarelor oprite. Problema imediată pentru țară este pierderea producției de energie, nu existența unui incident nuclear.
Navigația este afectată diferit de la un sector la altul
La Corabia, portul turistic și cel comercial au devenit inaccesibile. În zona portuară au apărut întinderi de nisip, iar cerealele din cele cinci silozuri sunt transportate cu camioanele, la costuri mai mari decât cele ale transportului naval. Situația porturilor din Corabia
În Delta Dunării, pe cele trei brațe principale, traficul se desfășura încă fără probleme majore la începutul săptămânii. Aceasta arată că efectele nu sunt uniforme. Menținerea debitului la niveluri foarte scăzute poate impune însă limitarea pescajului, reducerea încărcăturilor și costuri suplimentare pentru transportatori.
Importurile au devenit necesare în orele de vârf
România importa deja aproximativ 1.700 MW în intervalele de consum ridicat din cursul serii, potrivit datelor prezentate de premierul Ilie Bolojan. Necesarul total de consum se situa în jurul valorii de 7.000 MW.
Dacă și ultima unitate de la Cernavodă ar fi oprită, necesarul de import ar putea depăși 2.500 MW. Datele privind deficitul din orele de vârf
Importul nu reprezintă, în sine, o vulnerabilitate. Toate sistemele europene cumpără și vând energie în funcție de producție, consum și preț. Riscul apare atunci când importul nu mai este o alegere comercială, ci singura soluție pentru acoperirea consumului.
Seceta afectează simultan și statele vecine. Ungaria a redus puternic producția centralei nucleare de la Paks, iar alte țări din regiune înregistrează diminuări ale producției hidro. Energia necesară României poate deveni astfel mai scumpă sau poate să nu fie disponibilă în cantitatea dorită exact în orele critice.
Dincolo de știre: Dunărea arată fragilitatea sistemului energetic
Cei 1.400 mc/s nu reprezintă numai o statistică hidrologică. În aceeași cifră se întâlnesc patru vulnerabilități: producția hidro redusă, funcționarea limitată a centralei nucleare, blocarea transportului fluvial și creșterea dependenței de importuri.
România nu poate controla precipitațiile și nici debitul cu care Dunărea intră în țară. Poate însă controla ritmul investițiilor în capacități noi, stocare, interconexiuni și modernizarea infrastructurii energetice.
Intervențiile de urgență de la brațul Bala pot câștiga câteva zile. Reducerea voluntară a consumului poate economisi câteva sute de megawați. Niciuna dintre aceste măsuri nu înlocuiește însă capacitățile de producție care lipsesc.
Seceta nu a creat toate vulnerabilitățile Sistemului Energetic Național. Le-a făcut vizibile în același timp.
Cristian Radu | News Connect
Articol actualizat la 6 august 2026, pe baza prognozelor INHGA, a raportărilor Nuclearelectrica și Hidroelectrica și a datelor publice privind navigația și schimburile de energie.
