Inflația scade pe hârtie. De ce românii nu simt încă ieftinirea

Rata anuală a inflației a coborât în iulie la 8,16%, de la 10,42% în iunie. Indicatorul arată mai bine, dar prețurile nu au scăzut: au crescut cu încă 0,58% într-o singură lună. Serviciile sunt cu 13,67% mai scumpe decât în urmă cu un an, iar puterea de cumpărare rămâne sub presiune. Diferența dintre statistica oficială și ceea ce simt românii la cumpărături are o explicație simplă: inflația mai mică înseamnă scumpiri mai lente, nu revenirea la vechile prețuri.

Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată o scădere consistentă a ratei anuale a inflației: 2,26 puncte procentuale într-o singură lună. De la 10,42% în iunie, indicatorul a ajuns la 8,16% în iulie.

Este o evoluție favorabilă, dar nu echivalează cu o ieftinire generală. Față de luna iunie, prețurile de consum au crescut în iulie cu 0,58%. De la începutul anului, majorarea cumulată este de 4,4%, iar rata medie a inflației din ultimele 12 luni se menține la 9,8%.

Pe categorii, diferențele rămân mari:

• serviciile sunt mai scumpe cu 13,67% față de iulie 2025;
• mărfurile nealimentare au crescut cu 7,93%;
• produsele alimentare costă cu 5,03% mai mult.

Pentru populație, acestea sunt cifrele care contează în bugetul lunar. Facturile, transportul, reparațiile, serviciile medicale sau cele de alimentație publică nu s-au ieftinit doar pentru că rata anuală a inflației a coborât.

Inflație mai mică nu înseamnă prețuri mai mici

Dacă un produs costa 100 de lei și s-a scumpit la 110 lei, iar ulterior rata inflației încetinește, produsul nu revine automat la 100 de lei. Prețul poate urca la 115 lei în loc să ajungă la 120.

Aceasta este diferența dintre dezinflație și ieftinire. Dezinflația înseamnă că prețurile continuă să crească, dar într-un ritm mai lent. Ieftinirea presupune scăderea efectivă a nivelului prețurilor.

Românii compară suma plătită astăzi cu cea de acum câteva luni sau cu perioada de dinaintea valurilor succesive de scumpiri. Statistica anuală compară nivelul general al prețurilor din iulie 2026 cu cel din iulie 2025.

Ambele perspective sunt corecte, dar măsoară lucruri diferite.

Efectul de bază schimbă cifra

Președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, Flavius Valentin Jakubowicz, avertizează că reducerea spectaculoasă a ratei anuale este determinată în mare parte de un efect statistic.

În iulie 2025, prețurile crescuseră cu 2,68% într-o singură lună, pe fondul șocului energetic. Odată cu trecerea unui an, acea lună cu o majorare neobișnuit de mare iese din intervalul folosit pentru calcularea inflației anuale. În locul ei intră iulie 2026, când creșterea lunară a fost de 0,58%.

Rata anuală coboară astfel puternic, chiar dacă presiunile actuale asupra prețurilor nu au dispărut.

Diferența se observă mai ales la mărfurile nealimentare, unde rata anuală a coborât de la aproximativ 12,3% la 7,9%, odată cu diminuarea efectului statistic al scumpirii energiei electrice din vara anului trecut.

În schimb, serviciile au rămas la aproape 13,7%. Această categorie reflectă mai puternic costurile salariale, chiriile, tarifele și așteptările inflaționiste interne. Persistența sa arată că inflația nu a fost încă eliminată din mecanismele economiei.

Prețurile au crescut și în iulie

Indicatorul care descrie cel mai bine situația curentă este evoluția de la o lună la alta. În iulie, prețurile au crescut cu 0,58%.

Jakubowicz estimează că, dacă un asemenea ritm lunar ar continua timp de un an, ar corespunde unei inflații apropiate de 7%. Este cu atât mai relevant cu cât vara aduce, în mod obișnuit, reduceri sezoniere la unele legume și fructe.

Prin urmare, scăderea ratei anuale nu înseamnă că presiunea imediată asupra prețurilor a dispărut. Ea arată în primul rând că șocurile de anul trecut încep să iasă din comparație.

Salariile nu au recuperat pierderea de putere de cumpărare

Percepția populației este influențată și de evoluția veniturilor. Salariul mediu net a ajuns în iunie la 5.734 de lei, cu 50 de lei peste nivelul din mai. Față de iunie 2025, creșterea nominală a fost însă de numai 3,5%.

În aceeași perioadă, prețurile au crescut mult mai repede. Potrivit INS, indicele câștigului salarial real a fost de 93,7%, ceea ce înseamnă o pierdere medie a puterii de cumpărare de 6,3% față de anul anterior.

Aceasta explică de ce scăderea inflației nu este percepută ca o îmbunătățire imediată. Chiar dacă venitul nominal este mai mare, el cumpără, în medie, mai puține bunuri și servicii decât în urmă cu un an.

Situația diferă între categorii profesionale și gospodării, dar tendința generală rămâne: prețurile au avansat mai repede decât salariile.

Ce urmează

Rata anuală ar putea continua să coboare în august, când din baza de calcul vor ieși și efectele majorării TVA și accizelor din vara anului 2025. AAFBR consideră plauzibilă o inflație apropiată de 6% la sfârșitul anului.

Testul real va veni însă în toamnă, după epuizarea acestor efecte statistice. Atunci se va vedea dacă scad și inflația de bază, și ritmurile lunare ale prețurilor.

Dincolo de știre

Scăderea de la 10,42% la 8,16% este reală. Dar titlul statistic nu trebuie confundat cu ieftinirea.

Prețurile au mai crescut cu 0,58% în iulie, serviciile sunt cu aproape 14% mai scumpe decât anul trecut, iar salariul real nu a recuperat pierderea de putere de cumpărare.

Inflația scade pe hârtie nu pentru că statistica ar fi falsă, ci pentru că măsoară viteza scumpirilor, nu nota de plată acumulată. Pentru români, ieftinirea va începe să fie simțită abia atunci când veniturile vor crește mai repede decât prețurile — și vor face acest lucru suficient de mult timp pentru a recupera terenul pierdut.

Cristian Radu I News Connect

Surse:

• INS, prin AGERPRES – rata inflației în iulie 2026
• AAFBR, prin AGERPRES – analiza efectului statistic
• INS, prin AGERPRES – salariul mediu și câștigul salarial real

Foto: IA