Ministerul Energiei pregătește auditarea proiectelor finanțate prin Fondul pentru Modernizare

Ministerul Energiei pregătește contractarea unui audit extern asupra finanțărilor acordate prin Fondul pentru Modernizare. Verificarea ar urma să acopere programele și investițiile gestionate de minister în perioada 2023–31 decembrie 2025, de la proiectele strategice și apelurile competitive până la schemele de ajutor de stat și de minimis.

Informația a fost publicată marți, 28 iulie, de Profit.ro, pe baza unui document pregătitor analizat de publicație. Până la momentul redactării, Ministerul Energiei nu prezentase public ordinul de declanșare, calendarul procedurii, valoarea contractului sau documentația prin care va fi selectat auditorul.

Prin urmare, auditul trebuie prezentat în acest moment ca fiind în pregătire, nu ca o verificare deja începută.

Ce va urmări auditul

Potrivit mandatului tehnic citat de Profit.ro, verificarea va avea mai multe componente:

• legalitatea, regularitatea și conformitatea utilizării fondurilor;
• documentele justificative pentru cheltuieli și plăți;
• respectarea legislației europene și naționale;
• stadiul fizic și financiar al investițiilor;
• realizarea indicatorilor tehnico-economici;
• respectarea jaloanelor, țintelor și termenelor;
• identificarea întârzierilor, riscurilor și neconformităților;
• eficiența mecanismelor de monitorizare și control.

Auditul va include toate tipurile de investiții aflate în responsabilitatea Ministerului Energiei: investiții strategice și prioritare, scheme de ajutor de stat și de minimis, precum și apeluri competitive și necompetitive.

Această formulare nu înseamnă însă, în mod obligatoriu, că fiecare proiect va fi controlat integral. Metodologia publică a auditului trebuie să arate dacă verificarea va cuprinde toate contractele sau dacă auditorul va utiliza eșantioane selectate în funcție de valoare, stadiu și nivelul de risc.

Auditul nu pornește, prin el însuși, de la suspiciunea unei fraude

Verificarea nu este doar o inițiativă administrativă a actualei conduceri a Ministerului Energiei. Ea răspunde unei obligații introduse în legislația europeană privind funcționarea Fondului pentru Modernizare.

Articolul 16 alineatul 4 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1001 obligă statele beneficiare să asigure, o dată la doi ani, auditarea utilizării sumelor transferate către inițiatorii proiectelor sau destinatarii finali. Raportul trebuie transmis Comisiei Europene și Băncii Europene de Investiții fără întârzieri nejustificate.

Auditul trebuie privit, așadar, în primul rând ca un instrument obligatoriu de control și raportare. Existența sa nu demonstrează că au fost descoperite fraude și nici că proiectele finanțate sunt considerate, în ansamblu, neconforme.

Concluziile vor putea fi trase numai după publicarea raportului și prezentarea eventualelor abateri identificate.

Proiectele regenerabile și de stocare, în centrul verificării

Pentru 2026, Ministerul Energiei are prevăzute plăți totale de aproximativ 14,2 miliarde de lei din Fondul pentru Modernizare.

Aproape 4,93 miliarde de lei sunt destinate proiectelor de modernizare și extindere a rețelelor de transport și distribuție. Alte aproximativ patru miliarde de lei ar urma să finanțeze construirea și punerea în funcțiune a capacităților de producere a energiei regenerabile și a instalațiilor de stocare.

Sunt prevăzute, de asemenea, aproximativ 3,12 miliarde de lei pentru cogenerare de înaltă eficiență și modernizarea sistemelor de termoficare, 1,39 miliarde de lei pentru înlocuirea cărbunelui și echilibrarea rețelei și 780 de milioane de lei pentru eficientizarea energetică a unor instalații industriale.

Dimensiunea sumelor explică importanța auditului. În același timp, amploarea plăților programate în 2026 face esențială organizarea verificării fără blocarea proiectelor conforme.

Auditul nu suspendă automat finanțările

Legislația europeană nu stabilește că efectuarea auditului conduce automat la suspendarea tuturor plăților din Fondul pentru Modernizare.

Oprirea sau amânarea unei plăți ar trebui să aibă un temei concret: documente lipsă, cheltuieli neeligibile, nerespectarea contractului, întârzieri majore, indicatori neîndepliniți ori alte neconformități constatate.

Riscul pentru investitori este mai curând unul operațional. Dacă auditul se suprapune peste verificarea cererilor de rambursare și solicită aceleași documente de la structurile deja suprasolicitate ale ministerului, termenele de plată se pot prelungi.

Problema este sensibilă deoarece operatorii de rețea au reclamat deja întârzieri. În 2025, Transelectrica și distribuitorii au primit aproximativ 217,4 milioane de lei din Fondul pentru Modernizare, deși au angajate investiții de amploare. Pentru proiectele regenerabile și de stocare, plățile efectuate anul trecut s-au ridicat la aproximativ 497,2 milioane de lei.

Un audit organizat eficient poate clarifica situația și accelera proiectele conforme. Un audit gestionat birocratic poate adăuga însă încă un circuit de documente peste mecanismul existent.

Ce trebuie să publice Ministerul Energiei

Pentru ca verificarea să nu genereze incertitudine inutilă, ministerul trebuie să prezinte:

• actul prin care este aprobat auditul;
• documentația și mandatul integral al auditorului;
• perioada exactă verificată;
• criteriile de selecție a proiectelor;
• instituțiile și beneficiarii incluși;
• calendarul verificărilor;
• relația dintre audit și plățile aflate în procesare;
• procedura aplicabilă eventualelor neconformități;
• termenul de finalizare și publicare a raportului.

Beneficiarii trebuie să știe dacă auditul verifică numai sumele deja plătite sau și contractele semnate pentru care plățile nu au fost încă efectuate.

Dincolo de știre: controlul trebuie să protejeze banii, nu să blocheze investițiile

Fondul pentru Modernizare finanțează o parte esențială a noilor capacități regenerabile, a instalațiilor de stocare și a rețelelor energetice. Verificarea modului în care sunt folosiți banii este necesară, mai ales când valoarea proiectelor contractate ajunge la miliarde de euro.

Dar auditul nu trebuie transformat într-o prezumție generală de neconformitate.

Pentru investitori, testul real va fi modul în care Ministerul Energiei separă proiectele care respectă contractele de cele cu probleme. Finanțările conforme trebuie să continue, iar eventualele abateri trebuie analizate individual, pe baza documentelor și a responsabilităților stabilite.

România are nevoie simultan de două lucruri: control riguros asupra banilor europeni și continuitate financiară pentru investițiile energetice. Dacă unul este obținut prin sacrificarea celuilalt, auditul își ratează scopul.

Cristian Radu | News Connect

Articol realizat pe baza informațiilor publicate de Profit.ro la 28 iulie 2026 și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1001, modificat prin Regulamentul (UE) 2023/2606. La data redactării nu fusese identificat un anunț oficial al Ministerului Energiei privind începerea efectivă a auditului sau selectarea auditorului.