Cernavodă se apropie de oprirea totală. De ce soluția Miruță a câștigat timp, dar nu a putut învinge Dunărea

Unitatea 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă nu este încă oprită, la ora redactării acestei analize, 11 august 2026. Reactorul a intrat însă în procedurile tehnice premergătoare unei opriri controlate, posibilă în dimineața zilei de 13 august. Dacă măsura va deveni inevitabilă, România va rămâne temporar fără producție nucleară și va pierde aproximativ 1.400 MW de putere constantă, furnizată în mod normal de cele două unități.

Situația nu este provocată de o defecțiune nucleară. Debitul Dunării la intrarea în țară a coborât la aproximativ 1.370 metri cubi pe secundă, un minim istoric și mult sub media lunii august. La Cernavodă, nivelul apei s-a apropiat de pragul sub care alimentarea în condiții de siguranță a pompelor de răcire nu mai poate fi garantată.

Unitatea 1 este deja oprită de la sfârșitul lunii iulie. Unitatea 2, cu o putere de aproximativ 700 MW, asigură singură aproape 10% din producția națională de electricitate.

De ce nu a funcționat „strategia Miruță”?

Soluția promovată de Radu Miruță — scufundarea a patru barje încărcate cu piatră pentru dirijarea unei cantități mai mari de apă spre canalul de alimentare al centralei — a funcționat tehnic, dar numai temporar.

Împreună cu eliminarea controlată a unui obstacol stâncos și lucrările de dragare, barajul improvizat a ridicat nivelul apei în zona critică cu aproximativ patru centimetri. Autoritățile au estimat inițial că intervenția ar putea prelungi funcționarea reactorului cu până la nouă zile.

Problema este că această estimare presupunea o anumită evoluție a Dunării. Între timp, prognozele hidrologice s-au înrăutățit. Debitul a continuat să scadă, iar câștigul obținut local a fost absorbit de declinul general al fluviului.

Prin urmare, nu putem spune riguros că intervenția a „eșuat”. Ea a câștigat câteva zile într-o situație critică, dar a fost prezentată public cu un optimism pe care evoluția hidrologică nu l-a confirmat. O amenajare provizorie nu poate compensa la nesfârșit lipsa apei din întregul bazin al Dunării.

Adevărata vulnerabilitate este alta: România a ajuns să apere funcționarea unui reactor nuclear cu explozibili, dragare și barje scufundate. Aceasta este o operațiune de urgență, nu o strategie energetică.

De unde poate cumpăra România energie?

România este conectată la sistemele energetice ale Bulgariei, Ungariei, Serbiei, Ucrainei și Republicii Moldova. Din punct de vedere comercial, energia poate veni și din alte state europene, prin tranzit, fără ca electricitatea importată prin Ungaria, de exemplu, să fie neapărat produsă în Ungaria.

Principalele direcții posibile sunt:

• Bulgaria, susținută de producția centralei nucleare Kozlodui;
• Ungaria, inclusiv pentru energia venită prin Austria, Slovacia sau Cehia;
• Serbia, în măsura în care producția și rețeaua regională permit exportul;
• Ucraina și Republica Moldova, cu volume dependente de situația propriilor sisteme.

Transelectrica indicase o capacitate tehnică totală de schimb transfrontalier de aproximativ 4.000 MW. Aceasta nu înseamnă însă că România poate importa oricând 4.000 MW. Capacitatea efectivă depinde simultan de disponibilitatea liniilor, fluxurile din întreaga regiune și existența energiei oferite pe piață.

Bulgaria poate deveni o sursă importantă, dar nu este o rezervă garantată. Seceta, canicula și consumul ridicat afectează întreaga Europă de Sud-Est. Ungaria și Serbia se confruntă, la rândul lor, cu limitări ale producției nucleare sau hidro.

Ce poate produce suplimentar România?

Ministerul Energiei a anunțat scoaterea din rezervă a grupului energetic Rovinari 4. Vor fi utilizate și capacități suplimentare pe gaze, cărbune și, în limitele resursei de apă, Hidroelectrica. Bateriile pot acoperi vârfuri scurte de consum, dar nu pot înlocui continuu două reactoare nucleare.

Eolianul și fotovoltaicul vor ajuta atunci când există vânt și soare. Dificultatea apare seara, mai ales între orele 19.00 și 23.00: producția solară dispare, consumul rămâne ridicat, iar energia trebuie furnizată de centrale controlabile, baterii sau importuri.

Putem ajunge la blackout?

Un blackout național, necontrolat, nu este în acest moment scenariul cel mai probabil. Dar riscul energetic este real și nu trebuie minimalizat.

Oprirea Unității 2 nu provoacă automat prăbușirea sistemului. Transelectrica poate compensa deficitul prin importuri, pornirea rezervelor interne, utilizarea stocării și reducerea controlată a consumului.

Înaintea unui blackout generalizat, autoritățile au la dispoziție măsuri succesive:

1. creșterea producției interne disponibile;
2. majorarea importurilor;
3. apeluri pentru reducerea voluntară a consumului;
4. limitarea temporară și anunțată a unor mari consumatori industriali;
5. deconectări controlate, dacă dezechilibrul nu mai poate fi acoperit.

Ministerul Energiei precizează că populația nu este vizată de actualul mecanism de limitare. Totuși, dacă deficitul regional s-ar adânci, importurile nu ar fi disponibile, consumul ar urca puternic, iar alte grupuri energetice s-ar defecta simultan, sistemul ar intra într-o zonă mult mai periculoasă.

Așadar, răspunsul corect este: blackoutul general nu este iminent, dar pentru prima dată scenariul unor limitări controlate ale consumului industrial nu mai este pur teoretic.

Dincolo de știre

Barjele au câștigat timp. Nu au produs apă și nu au construit capacități energetice noi.

Criza de la Cernavodă arată rezultatul întârzierilor acumulate: centrale convenționale retrase înainte ca înlocuitorii să fie gata, stocare insuficientă, capacități nucleare noi rămase în proiect și o dependență tot mai mare de import în orele dificile.

România poate trece peste oprirea temporară a celor două reactoare. Dar o va face mai scump, cu rezerve reduse și depinzând de vecini care sunt afectați de aceeași secetă. Acesta este adevăratul avertisment: nu absența unei singure surse produce blackoutul, ci suprapunerea mai multor vulnerabilități într-un sistem rămas fără suficientă marjă de siguranță.

Cristian Radu | News Connect

Surse:

• Nuclearelectrica și datele privind posibila oprire a Unității 2, prezentate de Reuters
• Reuters – efectul barjelor și înrăutățirea prognozei hidrologice
• Ministerul Energiei – măsurile pentru echilibrarea Sistemului Energetic Național
• Transelectrica – situația Sistemului Energetic Național

Foto: IA