
Cristian Radu | News Connect
În urmă cu ceva timp, la numai câteva zeci de metri de sediul Inspectoratului de Poliție Județean Brașov, s-a produs, aproape sub ochii mei, un accident de circulație.
Nu se mai putea trece pe sensul de mers către Patria. Victima, o persoană care, din câte am putut observa, efectua livrări, fusese așezată pe trotuar și sprijinită de gard. Se aștepta ambulanța.
Nu cunosc împrejurările exacte ale accidentului și nu pot stabili cui i-a aparținut răspunderea.
Pentru a-mi continua drumul, am virat pe strada Petru Rareș, apoi către strada Nicolae Titulescu. Ajuns din nou în apropierea intersecției, mi-am dat seama că nu puteam reveni spre Patria. Accidentul era chiar acolo.
Am virat la stânga, pentru a ieși în Calea București. Abia parcursesem câțiva metri din viraj când un alt biciclist a fost foarte aproape să intre în mașina mea, aflată deja în mișcare. Viteza redusă și frâna pusă la timp ne-au ferit pe amândoi de un al doilea accident, la numai câțiva metri de primul.
Zona era plină de oameni. Sosise și ambulanța. Am trecut peste moment tulburat de cât de repede se putea produce un nou accident, dar și mulțumind lui Dumnezeu că nu se întâmplase nimic.
În timpul scurs de atunci, fără să urmăresc în mod special fenomenul, am început să fiu mai atent la bicicliștii și livratorii care îmi ieșeau în cale.
Am observat manevre riscante, schimbări bruște de direcție și distanțe insuficiente față de mașinile care circulă pe prima bandă. Pericolul crește mai ales atunci când un autoturism semnalizează dreapta, iar biciclistul continuă să înainteze prin spațiul îngust rămas între mașină și bordură.
Ulterior, am avut o altă experiență. De această dată, pe trotuar.
Un biciclist a venit cu viteză și a trecut razant pe lângă mine. Nu m-a atins, dar am simțit curentul produs de deplasarea lui. Nu eram singur pe trotuar. Puteau fi acolo copii sau persoane în vârstă. Am reușit doar să-l fotografiez din spate, înainte să dispară în intersecție.
În weekendul trecut, la o plimbare prin centrul istoric, pe După Ziduri, scena s-a repetat. Doi utilizatori de trotinete au trecut în viteză printre oameni. Nu am putut să-i fotografiez. La viteza cu care se deplasau, probabil că nu aș fi reușit nici dacă telefonul meu ar fi funcționat.
Fotografia care însoțește articolul surprinde o altă situație: un utilizator de trotinetă deplasândându-se în același spațiu cu mai mulți pietoni. Nu este o imagine spectaculoasă. Tocmai aceasta este problema. Asemenea scene au devenit obișnuite.
Experiențele personale nu reprezintă o statistică. Dar pot semnala un risc care merită verificat înainte de a se transforma într-o nouă statistică a accidentelor.
Într-un articol publicat recent de News Connect am prezentat rezultatele controalelor desfășurate în august de Inspectoratul de Poliție Județean Covasna.
Polițiștii au verificat peste 1.200 de participanți vulnerabili la trafic, dintre care peste 800 de bicicliști. Au fost aplicate, în total, 845 de sancțiuni contravenționale:
Aproximativ 670 dintre toate cele 845 de sancțiuni au fost avertismente. Acțiunea a avut, așadar, și o componentă preventivă, nu doar una punitivă.
Numărul abaterilor rămâne însă important. Arată cât de frecvent sunt ignorate regulile de către unii dintre cei care circulă pe două roți.
La 22 aprilie 2026, polițiștii brașoveni au desfășurat un control tematic în urma căruia au aplicat 42 de sancțiuni bicicliștilor.
O altă acțiune, organizată la 1 august pe raza județului Brașov, s-a încheiat cu peste 180 de sancțiuni: 136 aplicate bicicliștilor, 37 pietonilor și șapte utilizatorilor de trotinete electrice. Șase bicicliști au fost depistați sub influența alcoolului.
Poliția Brașov a anunțat că asemenea acțiuni vor continua. Ele există, așadar. Ceea ce trebuie urmărit este frecvența lor și prezența în punctele în care bicicliștii și utilizatorii de trotinete intră în conflict cu pietonii.
Un control organizat o dată la câteva luni produce o statistică. Prezența periodică în stradă poate schimba un comportament.
Legislația rutieră interzice circulația bicicletelor și a trotinetelor electrice pe trotuare, cu excepția situațiilor în care există piste special amenajate și semnalizate.
Atunci când pe direcția de deplasare există o pistă destinată bicicletelor, aceasta trebuie folosită. Bicicliștii și utilizatorii trotinetelor electrice nu au voie nici să traverseze trecerile pentru pietoni rămânând pe vehicul.
Brașovul nu are, prin urmare, nevoie de o nouă interdicție generală pentru trotuare. Are nevoie ca regula existentă să fie explicată, semnalizată și aplicată.
Pentru aleile După Ziduri și de sub Tâmpa, administrația trebuie să stabilească și să comunice fără echivoc regimul fiecărui segment. Dacă un traseu este destinat exclusiv pietonilor, bicicleta și trotineta trebuie conduse pe lângă utilizator. Dacă este permisă circulația lor, trebuie delimitat un traseu care să reducă riscul întâlnirilor periculoase cu pietonii.
Nu trebuie să umplem orașul cu marcaje. Dar indicatoarele amplasate în punctele de acces și în zonele cu risc pot elimina scuza că regulile nu au fost cunoscute.
Livratorii nu trebuie transformați într-o categorie colectiv vinovată. Cei mai mulți muncesc în condiții dificile, depind de numărul comenzilor și sunt presați să ajungă repede la destinație.
Tocmai această presiune poate genera riscuri.
Autoritățile competente ar trebui să verifice dacă angajatorii și firmele partenere au evaluat riscurile activității, au realizat instruirea obligatorie și au asigurat echipamentele necesare.
Obligațiile concrete diferă în funcție de forma juridică în care lucrează fiecare curier: salariat, colaborator independent, subcontractant sau lucrător al unei firme partenere unei platforme digitale.
În cazul salariaților, legislația privind securitatea și sănătatea în muncă obligă angajatorul să evalueze riscurile, să elaboreze instrucțiuni proprii și să asigure instruirea lucrătorilor. Pentru celelalte forme de colaborare, răspunderile trebuie stabilite în funcție de raporturile juridice concrete.
O acțiune coordonată a instituțiilor competente ar putea verifica:
Nu am identificat un bilanț public recent al unor controale ale Inspectoratului Teritorial de Muncă Brașov dedicate exclusiv condițiilor în care își desfășoară activitatea livratorii pe biciclete sau trotinete.
Publicarea unui asemenea bilanț ar fi utilă atât pentru protejarea celorlalți participanți la trafic, cât și pentru siguranța curierilor.
Controalele sunt necesare. Nu sunt însă suficiente.
Poliția Rutieră ar putea organiza periodic acțiuni dedicate bicicletelor și trotinetelor în punctele cunoscute ca fiind periculoase. Poliția Locală poate contribui, în limitele competențelor sale, la supravegherea zonelor pietonale și la sesizarea comportamentelor care pun oamenii în pericol.
În centrul istoric și pe aleile intens circulate ar fi utilă o prezență mai vizibilă, mai ales în weekend. Nu pentru a transforma orașul într-un spațiu dominat de sancțiuni, ci pentru ca regulile să nu mai pară opționale.
Primăria poate instala indicatoare și marcaje simple la intrarea pe traseele exclusiv pietonale. Poate desfășura și campanii de informare în mai multe limbi, inclusiv pentru persoanele care efectuează livrări.
În același timp, administrația trebuie să construiască trasee coerente pentru mobilitatea alternativă. Nu poți cere bicicliștilor să evite trotuarul, iar apoi să-i abandonezi într-o rețea de piste care începe, se întrerupe și reapare câteva străzi mai departe.
Responsabilitatea este comună. Autoritățile trebuie să amenajeze, să informeze și să controleze. Angajatorii și firmele partenere trebuie să instruiască. Utilizatorii trebuie să respecte regulile. Șoferii trebuie să acorde atenție și să păstreze distanța laterală de siguranță.
Faptul că bicicliștii și utilizatorii de trotinete sunt vulnerabili în raport cu automobilele nu le oferă dreptul de a-i transforma pe pietoni în participanți vulnerabili pe propriul trotuar.
Nu trebuie să așteptăm un accident grav pe aleea de sub Tâmpa, pe După Ziduri sau pe un trotuar aglomerat pentru a constata că riscul exista.
Nu putem anticipa când se va produce un accident și cine va fi implicat. Putem însă reduce condițiile care îl fac posibil.
Soluțiile sunt la îndemână:
Dacă tot vorbim despre siguranța cetățeanului, ar trebui să ne ocupăm de ea în stradă, nu doar pe hârtie, în podcasturi sau pe rețelele sociale.
Bicicletele și trotinetele pot reduce traficul și pot face orașul mai respirabil. Conduse agresiv, printre oameni, îl pot face mai periculos.
Despre motocicliști, altă dată.
Surse:
Legendă foto: Utilizator de trotinetă deplasându-se în același spațiu cu pietonii, în Brașov. Fotografie realizată de autor. Imagine prelucrată cu ajutorul inteligenței artificiale pentru anonimizarea persoanelor surprinse în cadru.
Precizare editorială: incidentele descrise reprezintă observațiile directe ale autorului și nu stabilesc răspunderea juridică a persoanelor implicate. Datele statistice provin din comunicările instituțiilor și din sursele indicate.