Primăria Brașov a recuperat aproape 400.000 de lei pentru lucrări care trebuiau plătite de un dezvoltator. Controlul trebuie să continue

Cristian Radu | News Connect

Primăria Brașov a recuperat 371.416 lei achitați în 2025 pentru modernizarea unui tronson al străzii Nicolae Labiș, după ce Curtea de Conturi a constatat că finanțarea lucrărilor îi revenea unui dezvoltator imobiliar. Municipalitatea a încasat și majorări de întârziere de 25.999 de lei.

În total, suma recuperată ajunge la 397.415 lei. Corectarea situației financiare este importantă. Ea nu răspunde însă la toate întrebările ridicate de constatările auditorilor.

Obligația era cunoscută din etapa autorizării

Potrivit informațiilor din raportul citat de presa locală, în zona tronsonului respectiv fusese emis, în 2018, un certificat de urbanism pentru construirea a trei imobile de locuințe colective.

Obligația respectării Hotărârii Consiliului Local nr. 276 din 30 mai 2018, referitoare la infrastructura stradală, i-ar fi fost comunicată investitorului printr-un aviz emis în septembrie 2019.

În aprilie 2020 au fost emise autorizațiile de construire pentru două dintre imobile, denumite în documentație „Vila 7” și „Vila 9”. Clădirile au fost finalizate și recepționate în 2022.

Auditorii arată însă că, la momentul emiterii certificatelor de dare în folosință definitivă, infrastructura rutieră nu fusese realizată conform obligațiilor stabilite anterior. Cu toate acestea, certificatele au produs efecte juridice, iar construcțiile au fost înscrise în Cartea Funciară.

Primăria a plătit în 2025

Lucrările de modernizare a tronsonului au fost achitate ulterior de municipalitate, în 2025, cu 371.416 lei din fonduri publice.

Curtea de Conturi a considerat că aceste costuri nu trebuiau suportate de bugetul local, deoarece obligația realizării și finanțării infrastructurii revenea investitorului.

În timpul misiunii de audit, Primăria a recuperat suma, a efectuat corecțiile contabile și a stabilit și încasat majorările de întârziere.

Recuperarea banilor limitează efectul financiar asupra bugetului local. Totuși, ea nu clarifică traseul administrativ prin care obligația dezvoltatorului nu a fost aplicată înaintea recepției clădirilor și nici motivul pentru care municipalitatea a ajuns să finanțeze lucrarea trei ani mai târziu.

Cine trebuia să urmărească obligația?

Cazul nu ar trebui redus la formula liniștitoare „banii au fost recuperați”. Întrebarea importantă este cum a funcționat controlul intern.

Trebuie clarificat:

• ce compartimente au verificat îndeplinirea obligațiilor privind infrastructura;
• cine a avizat darea în folosință a clădirilor;
• cum a fost fundamentată plata lucrărilor din bugetul local;
• dacă a existat un circuit administrativ prin care obligația investitorului trebuia urmărită;
• dacă situații asemănătoare au apărut și în cazul altor dezvoltări imobiliare.

Stabilirea unor eventuale răspunderi aparține instituțiilor competente și nu poate fi dedusă numai din relatarea publică a auditului. Dar administrația are obligația de a explica mecanismul care a făcut posibilă plata.

Auditorii cer extinderea verificărilor

Curtea de Conturi a recomandat verificarea tuturor plăților efectuate în 2025 pentru modernizarea străzilor din municipiul Brașov. Dacă vor fi identificate situații similare, administrația trebuie să înceapă procedurile de recuperare a sumelor.

Acesta este, de fapt, pasul următor. Primăria ar trebui să publice rezultatul extinderii controlului: câte lucrări au fost verificate, ce obligații reveneau dezvoltatorilor, ce sume au fost plătite din bugetul local și dacă mai există bani de recuperat.

Dincolo de cei aproape 400.000 de lei

Dezvoltarea imobiliară produce locuințe, dar și obligații privind drumurile, utilitățile, accesul și siguranța circulației. Dacă aceste obligații nu sunt urmărite înainte ca imobilele să intre în circuitul civil, costurile pot ajunge la întreaga comunitate.

În cazul străzii Nicolae Labiș, banii au revenit în buget. Rămâne de recuperat ceva la fel de important: încrederea că regulile stabilite prin autorizații și hotărâri locale sunt aplicate înainte ca auditorii să descopere nota de plată.

Surse:

• Bună Ziua Brașov — constatările auditului și sumele recuperate
• Brașov Știri — relatare distinctă asupra constatărilor
• Curtea de Conturi a României — rapoarte și activitatea de audit

Precizare editorială: raportul integral al misiunii de audit nu a fost identificat în secțiunea publică a Curții de Conturi. Cifrele și constatările prezentate provin din fragmentele raportului reproduse de sursele locale. Nu rezultă, numai din aceste informații, existența unei fapte penale sau stabilirea răspunderii individuale a unor funcționari.