Milioane de pensii sub semnul întrebării. Auditul nu dovedește 2,8 milioane de erori, dar arată un sistem incapabil să ofere certitudine

Cristian Radu | News Connect

Un raport al Curții de Conturi privind activitatea Casei Naționale de Pensii Publice a declanșat una dintre cele mai sensibile întrebări pentru sistemul public: câți pensionari primesc, în realitate, suma corectă?

Auditorii au constatat deficiențe în stabilirea punctajelor și au estimat, prin extrapolare statistică, faptul că aproximativ 2,21 milioane de pensii ar putea fi subevaluate, iar alte 574.060, supraevaluate. Impactul financiar estimat depășește 230,3 milioane de lei în minus și 71,1 milioane de lei în plus.

Aceste cifre sunt grave. Dar trebuie prezentate corect: Curtea de Conturi nu a verificat individual aproape 2,8 milioane de dosare și nu a stabilit că toate sunt calculate greșit. Valorile rezultă din extinderea statistică a problemelor identificate într-un eșantion asupra întregii populații analizate.

Prin urmare, raportul indică un risc sistemic major, nu emite 2,8 milioane de decizii individuale de revizuire.

Ce a descoperit auditul

Problemele semnalate nu par să provină dintr-o singură eroare. Ele privesc aplicarea unor reguli de calcul, stabilirea punctajelor, pensiile de urmaș, actualizarea bazelor de date și controalele interne ale caselor teritoriale.

Curtea de Conturi a estimat:

• o subevaluare de aproximativ 230,36 milioane de lei, reprezentând drepturi care ar fi putut să nu fie acordate integral;
• o supraevaluare de aproximativ 71,1 milioane de lei, reprezentând sume care ar fi putut fi plătite peste nivelul legal;
• existența unor deficiențe cu efect potențial extins asupra situațiilor financiare ale CNPP.

Raportul mai semnalează situații care privesc plăți necuvenite și actualizarea insuficientă a informațiilor despre beneficiari. Fiecare categorie trebuie însă verificată separat. Nu toate problemele au aceeași cauză, aceeași valoare sau același efect asupra pensionarilor.

Ce nu știm încă

Nu există, în informațiile publice analizate, o listă a celor aproximativ 2,8 milioane de persoane despre care presa a relatat că ar fi fost afectate. Nici nu ar putea exista numai pe baza extrapolării.

Pentru identificarea cazurilor reale, CNPP trebuie să verifice dosarele individuale și să răspundă public la câteva întrebări:

• Câte dosare din eșantion au conținut efectiv erori?
• Cum a fost ales eșantionul și ce categorii de pensii a cuprins?
• Care sunt casele teritoriale și tipurile de prestații cu cele mai multe probleme?
• Câte dosare vor fi reverificate individual?
• În ce termen se va încheia controlul?
• Pensionarii vor fi informați din oficiu sau trebuie să depună cereri?
• Cum vor fi achitate diferențele constatate în favoarea beneficiarilor?
• În ce condiții pot fi recuperate eventualele sume plătite în plus?

Până la publicarea acestor răspunsuri, titlul potrivit nu este „2,8 milioane de pensii calculate greșit”, ci „un audit indică riscul unor erori extinse”.

Cine răspunde

Responsabilitatea nu poate fi transferată automat către funcționarii care au operat fiecare dosar. Dacă aceleași tipuri de erori se repetă în teritoriu, problema poate ține de instrucțiuni neclare, aplicații informatice, interpretări neunitare ale legii, lipsa verificărilor încrucișate sau presiunea administrativă produsă de recalcularea unui număr foarte mare de pensii.

CNPP trebuie să stabilească unde s-a produs eroarea:

• în lege sau în normele de aplicare;
• în programul informatic;
• în datele preluate;
• în interpretarea făcută de casele teritoriale;
• în verificarea și aprobarea deciziilor.

Fără această delimitare, există riscul ca instituția să corecteze manual unele dosare, fără să elimine mecanismul care a produs problema.

Ce trebuie să facă pensionarii

Raportul nu înseamnă că fiecare pensionar trebuie să pornească imediat un proces sau că orice decizie primită este greșită. Dar beneficiarii își pot verifica decizia de pensionare, punctajele, perioadele contributive și veniturile luate în calcul.

CNPP oferă acces la date personale și la depunerea cererilor prin spațiul privat virtual. În cazul unei neconcordanțe concrete, pensionarul poate solicita explicații și recalcularea, potrivit procedurilor aplicabile. Instituția nu ar trebui însă să lase întreaga povară a verificării asupra unor oameni care, de multe ori, nu au nici pregătirea, nici documentele necesare pentru a reface singuri un calcul complex.

Dincolo de știre

Problema reală nu este numai dacă statul a plătit cu 50 sau 100 de lei mai mult ori mai puțin într-un anumit dosar. Problema este încrederea.

Pensia nu este un ajutor acordat discreționar, ci un drept stabilit pe baza contribuțiilor și a legii. Cetățeanul trebuie să poată presupune că instituția publică a calculat-o corect. Dacă un audit găsește deficiențe suficient de importante pentru a produce extrapolări asupra a milioane de cazuri, un simplu comunicat de liniștire nu mai este suficient.

CNPP trebuie să publice un plan de verificare, termene, rezultate intermediare și numărul corecțiilor efectiv realizate. Iar după încheierea operațiunii, Curtea de Conturi trebuie să verifice dacă măsurile au fost aplicate.

Adevărul nu va rezulta din cifra spectaculoasă de 2,8 milioane, ci din numărul dosarelor controlate individual, al erorilor confirmate și al banilor restituiți celor prejudiciați.

Surse: raportul de audit al Curții de Conturi privind CNPP, raportul integral, Casa Națională de Pensii Publice.

Foto: IA