Profit de 1,2 miliarde de lei, producție zero. Paradoxul Nuclearelectrica

Nuclearelectrica a raportat pentru primul semestru al anului un profit net de 1,184 miliarde de lei, în creștere cu 36,6%. Rezultatele financiare au fost publicate chiar în ziua în care România nu mai producea energie nucleară, după oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării.

Cele două informații descriu perioade diferite. Profitul acoperă activitatea desfășurată între ianuarie și iunie, în timp ce oprirea completă a centralei reflectă criza hidrologică din prezent. Alăturarea lor rămâne însă relevantă.

Nuclearelectrica este o companie profitabilă, cu venituri stabile și un program amplu de investiții. În același timp, întreaga producție nucleară a României poate fi scoasă din sistem de o vulnerabilitate cunoscută: lipsa apei necesare răcirii instalațiilor.

Profit mai mare, deși producția a scăzut

În primele șase luni din 2026, profitul net al companiei a ajuns la 1,184 miliarde de lei, față de 866,66 milioane de lei în perioada similară din 2025.

Veniturile din exploatare au crescut cu 2%, până la 2,798 miliarde de lei, iar veniturile obținute din vânzarea energiei electrice au avansat cu 2,7%, la aproximativ 2,7 miliarde de lei.

Creșterea profitului nu a venit însă dintr-o producție mai mare.

Centrala de la Cernavodă a produs și livrat în Sistemul Energetic Național 4,154 milioane MWh, cu 11,74% mai puțin decât în primul semestru al anului trecut. Numai în trimestrul al doilea, producția livrată a scăzut cu 23,4%, până la 1,52 milioane MWh.

Compania a vândut mai puțină energie, dar la un preț mediu ponderat cu 12,7% mai mare. Acest lucru a permis creșterea veniturilor, în pofida reducerii cantităților comercializate.

Profitul operațional înainte de dobânzi, taxe și amortizare – EBITDA – a urcat cu 33,7%, până la 1,564 miliarde de lei. Rezultatul operațional a crescut cu 40,2%, la 1,143 miliarde de lei.

Profit susținut și de dispariția unei contribuții

O parte importantă a creșterii profitului provine din eliminarea contribuției la Fondul de Tranziție Energetică, după încetarea aplicării mecanismului instituit prin OUG nr. 6/2025.

Cu alte cuvinte, rezultatul financiar mai bun nu indică doar o eficiență operațională sporită. El reflectă și o modificare a cadrului fiscal și de reglementare.

În același timp, cheltuielile de exploatare, fără amortizare și depreciere, au crescut cu 15,3%, până la 1,234 miliarde de lei. Costurile cu achiziționarea energiei electrice au urcat cu aproximativ 61%, iar cheltuielile pentru reparații și mentenanță, cu aproape 20%.

Aceste cifre arată o companie profitabilă, dar care funcționează într-un context operațional tot mai complicat și mai costisitor.

Investiții de 3,42 miliarde de lei

Programul de investiții al Nuclearelectrica pentru 2026 are o valoare de 3,42 miliarde de lei. Până la 30 iunie fuseseră realizate investiții de aproximativ 1,36 miliarde de lei, ceea ce reprezintă un grad de execuție de 39,76%.

Sumele sunt destinate mai multor proiecte strategice: retehnologizarea Unității 1, dezvoltarea Unităților 3 și 4, pregătirea proiectului reactoarelor modulare mici și menținerea în siguranță a instalațiilor existente.

Criza actuală ridică însă o întrebare suplimentară: cât din programul de investiții este destinat adaptării centralei la debite tot mai reduse și la perioade mai lungi de secetă?

La Cernavodă, nu reactoarele au cedat. Oprirea a fost preventivă, decisă în baza procedurilor de securitate nucleară. Problema a apărut în infrastructura care trebuie să asigure volumul de apă necesar funcționării.

Două reactoare, ambele oprite

Unitatea 1 a fost oprită la sfârșitul lunii iulie. Unitatea 2 a continuat temporar să funcționeze, în condițiile monitorizării permanente a nivelului Dunării și a parametrilor de siguranță.

Dragarea, intervențiile asupra pragurilor de rocă și încercarea de redirecționare a apei au amânat oprirea completă, dar nu au putut compensa scăderea continuă a debitului. În cele din urmă, și Unitatea 2 a fost deconectată controlat.

România a pierdut astfel aproximativ 1.400 MW de producție constantă, echivalentul a aproape 20% din energia electrică realizată în condiții normale.

Deficitul este acoperit temporar prin hidroenergie, centrale pe cărbune și gaze, producție eoliană și importuri. Sistemul rămâne stabil, însă energia de înlocuire este mai volatilă și, în anumite intervale, mai scumpă.

Dincolo de cifre

Profitul de 1,184 miliarde de lei este real. La fel de reală este și producția nucleară zero din prezent.

Cele două informații nu se anulează și nici nu trebuie confundate. Profitul măsoară performanța financiară a unui semestru. Oprirea reactoarelor măsoară rezistența infrastructurii într-un moment critic.

Tocmai aici se află paradoxul.

România are o companie nucleară profitabilă, dar nu are încă o soluție permanentă care să-i garanteze funcționarea în condițiile unor debite extreme ale Dunării. Are proiecte pentru reactoare noi, dar cele existente depind de o infrastructură hidrotehnică insuficient adaptată noii realități climatice.

Un bilanț financiar bun poate mulțumi acționarii. Securitatea energetică se măsoară însă în megawații care pot fi livrați atunci când sistemul are cea mai mare nevoie de ei.

Nuclearelectrica a încheiat primul semestru cu profit. România a ajuns în august fără energie nucleară.

Între cele două imagini se află investiția care încă lipsește.

Cristian Radu | News Connect

Surse: Raportarea financiară Nuclearelectrica pentru semestrul I 2026, AGERPRES – rezultatele financiare ale companiei, Nuclearelectrica – rapoartele privind funcționarea unităților de la Cernavodă.