STB și-a cerut insolvența. Transportul public continuă, dar criza financiară intră sub control judiciar

Societatea de Transport București a solicitat Tribunalului București deschiderea procedurii de insolvență, după acumularea unor datorii de peste 1,7 miliarde de lei. Autobuzele, tramvaiele și troleibuzele vor continua să circule, însă administrarea celui mai mare operator local de transport din România intră într-o etapă critică.

Societatea de Transport București a depus pe 6 august, la Tribunalul București, cererea pentru deschiderea procedurii de insolvență. Compania nu este oficial în insolvență până la pronunțarea judecătorului-sindic, dar solicitarea reprezintă recunoașterea faptului că operatorul nu își mai poate achita la termen obligațiile.

Demersul a fost precedat de decizia Consiliului General al Municipiului București, care a mandatat reprezentanții municipalității în Adunarea Generală a Acționarilor să solicite conducerii STB declanșarea procedurii.

Primăria Capitalei susține că insolvența este singura soluție juridică prin care pot fi oprite executările, limitată acumularea penalităților și asigurată continuarea serviciului public.

Pentru bucureșteni, prima informație importantă este că transportul de suprafață nu se oprește. Intrarea în insolvență nu înseamnă automat suspendarea curselor și nici retragerea autobuzelor, tramvaielor sau troleibuzelor.

Datorii de peste 1,7 miliarde de lei

Potrivit datelor prezentate de administrația Capitalei, datoriile STB depășesc 1,7 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestora este reprezentată de obligații fiscale, inclusiv TVA, impozite și contribuții aferente salariilor.

La datoria principală s-au adăugat penalități de sute de milioane de lei. Expunerea totală ar putea crește în funcție de rezultatul unor litigii comerciale în care este implicată compania.

Criza nu a apărut în ultimele săptămâni. STB a funcționat mai mulți ani cu un deficit de lichiditate, într-un sistem în care veniturile proprii nu au acoperit costul serviciului, iar diferența dintre cheltuielile efective și compensațiile primite de la municipalitate s-a transferat în datorii.

Compania a continuat să transporte călători, să plătească salarii și să mențină vehiculele în circulație, dar o parte dintre obligațiile către buget și furnizori au fost amânate. Penalitățile au mărit apoi dezechilibrul.

Aceasta este imaginea paradoxală a unei companii publice care poate funcționa zilnic, dar care nu mai este capabilă să își susțină financiar activitatea.

Planul de redresare nu a oprit acumularea crizei

STB anunțase încă din februarie un plan de redresare în 12 pași. Printre măsurile prezentate se aflau reducerea funcțiilor de conducere cu cel puțin 30%, înjumătățirea numărului de directori și diminuarea temporară a săptămânii de lucru pentru o parte a personalului administrativ.

Planul urma să protejeze personalul direct implicat în exploatare: șoferii, vatmanii, personalul din autobaze și depouri și angajații din activitatea de întreținere.

Compania estima economii prin reducerea aparatului administrativ, reorganizarea activității, combaterea călătoriilor frauduloase și creșterea veniturilor proprii.

Faptul că STB a ajuns ulterior să solicite insolvența arată că măsurile interne nu au fost suficiente pentru acoperirea datoriilor acumulate. Reducerea unor posturi de conducere poate genera economii, dar nu poate compensa rapid obligații de ordinul miliardelor de lei.

Ce se întâmplă după deschiderea procedurii

Dacă Tribunalul București admite cererea, va fi desemnat un administrator judiciar. Acesta va analiza situația financiară, creanțele, contractele și capacitatea STB de a-și continua activitatea.

Ulterior trebuie elaborat un plan de reorganizare, supus aprobării creditorilor și confirmării instanței. Planul poate prevedea eșalonarea datoriilor, renegocierea unor contracte, recuperarea creanțelor, reducerea cheltuielilor și restructurarea unor activități.

Primăria Capitalei a anunțat că reorganizarea trebuie să urmărească și eficientizarea traseelor. Sunt vizate în special suprapunerile dintre liniile STB, precum și cele dintre transportul de suprafață și metrou.

O asemenea analiză nu poate fi făcută însă exclusiv contabil. Eliminarea unei linii poate reduce cheltuielile operatorului, dar poate transfera costul asupra călătorului, prin timpi mai mari de așteptare, mai multe schimbări și supraaglomerarea vehiculelor rămase.

Insolvența nu rezolvă automat problema

Deschiderea procedurii poate opri executările individuale și poate oferi companiei timpul necesar pentru reorganizare. Nu produce însă bani și nu elimină cauzele dezechilibrului.

Transportul public rămâne dependent de compensația plătită de autoritatea locală. Prețul biletului nu acoperă costul integral al călătoriei, iar această diferență este justificată de rolul social și economic al serviciului.

Problema apare atunci când obligațiile stabilite prin contractul de delegare nu sunt corelate cu resursele bugetare disponibile, costurile nu sunt controlate sau compensațiile sunt calculate și achitate cu întârziere.

Reorganizarea va trebui să stabilească exact cât costă transportul public de suprafață, ce servicii își poate permite Capitala și cine răspunde pentru diferențele financiare acumulate.

Fără clarificarea acestor elemente, insolvența riscă să amâne criza, nu să o rezolve.

Angajații și călătorii, protejați doar prin continuitatea finanțării

Municipalitatea a anunțat că salariile și personalul direct productiv nu vor fi afectate. Această protecție depinde însă de existența lichidităților necesare activității curente.

STB trebuie să cumpere zilnic energie electrică, motorină și piese, să plătească salarii și să întrețină o flotă numeroasă și eterogenă. Chiar dacă datoriile vechi intră într-un plan de reorganizare, facturile curente trebuie achitate la termen.

În insolvență, compania nu își mai poate permite să genereze noi restanțe. Dacă activitatea curentă continuă să producă pierderi neacoperite, reorganizarea devine imposibilă, iar riscul falimentului reapare.

De aceea, adevărata miză nu este doar cât din datoria veche va fi eșalonată sau redusă. Miza este dacă STB poate funcționa, de acum înainte, fără să producă un nou deficit.

Dincolo de știre

Criza STB nu este doar o problemă contabilă și nici una exclusiv bucureșteană. Este rezultatul unei forme de administrare în care continuitatea serviciului de astăzi a fost susținută prin amânarea obligațiilor de mâine.

Ani la rând, vehiculele au circulat, iar dezechilibrul a rămas ascuns în spatele serviciului public. Restanțele au generat penalități, penalitățile au mărit datoria, iar datoria a ajuns să amenințe nu doar compania, ci și bugetul Capitalei.

Situația trebuie urmărită cu atenție și în celelalte orașe mari. Factorii care au contribuit la pierderea controlului financiar la STB se pot manifesta oriunde: compensații calculate sau plătite cu întârziere, creșterea costurilor cu energia, carburanții și salariile, trasee menținute fără acoperirea integrală a cheltuielilor, investiții care generează costuri suplimentare de exploatare și obligații fiscale amânate pentru păstrarea lichidității curente.

Transportul public nu poate fi administrat doar în momentul în care apar datoriile. Autoritățile locale trebuie să urmărească permanent costul real al serviciului, creanțele, obligațiile fiscale, consumurile și capacitatea bugetului local de a asigura compensația. O companie poate avea vehicule noi și poate respecta programul de circulație, dar să se îndrepte în tăcere către un dezechilibru financiar grav.

Insolvența poate oferi STB protecție juridică și poate impune disciplina pe care administrația nu a reușit să o asigure. Pentru celelalte orașe, însă, adevărata lecție este prevenția. Transportul public trebuie protejat înainte ca restanțele să devină datorii imposibil de controlat.

Autobuzele vor continua să circule în București. Întrebarea care trebuie pusă în toate marile orașe este dacă serviciul public circulă și pe o fundație financiară sănătoasă.

Cristian Radu | News Connect

Surse: Consiliul General al Municipiului București – mandatul pentru declanșarea procedurii, Primăria Capitalei – continuitatea transportului public, STB – planul de redresare, informații privind cererea depusă la Tribunalul București

Foto: IA