Dunărea scade și în Bulgaria. De ce Kozlodui produce, iar Cernavodă este oprită complet

In timp ce ambele reactoare de la Cernavodă au fost oprite, centrala nucleară bulgară de la Kozlodui continuă să funcționeze. Situația nu poate fi explicată printr-o simplă comparație între competența Bulgariei și incapacitatea României. Centralele au configurații hidrotehnice diferite, dar contrastul ridică întrebări legitime despre reziliența infrastructurii energetice românești.

România și Bulgaria se confruntă cu aceeași problemă: debitul excepțional de scăzut al Dunării. Cu toate acestea, efectele asupra celor două centrale nucleare sunt radical diferite.

La Cernavodă, cele două unități, fiecare cu o putere instalată de aproximativ 700 MW, nu mai produc energie. Unitatea 1 fusese deja oprită, iar scăderea continuă a nivelului apei a determinat oprirea controlată și a Unității 2.

La Kozlodui, reactoarele funcționează, cel puțin deocamdată, conform programului.

Diferența nu se află doar în nivelul Dunării. Ea trebuie căutată în proiectarea sistemelor de captare, în amplasarea pompelor, în configurația instalațiilor și în capacitatea fiecărei centrale de a funcționa în condiții hidrologice extreme.

Kozlodui și-a pregătit sistemele pentru niveluri foarte scăzute

Centrala bulgară folosește apa Dunării pentru condensarea aburului din partea convențională a instalației. Apa fluviului nu intră direct în circuitul nuclear și nu răcește în mod nemijlocit reactorul.

Alimentarea se realizează printr-o stație proprie de pompare, amplasată într-un golf adânc. Potrivit operatorului centralei, sistemul a fost proiectat pe baza datelor istorice referitoare la nivelurile Dunării, iar parametrii apei sunt măsurați continuu.

În contextul secetei, administrația de la Kozlodui a constituit încă de la începutul lunii iulie un grup tehnic special. Acesta analizează funcționarea pompelor de mal, sistemele de răcire, instalațiile pentru combustibilul uzat și întregul complex hidraulic.

Ministerul bulgar al Energiei coordonează, la rândul său, instituțiile implicate. Sofia a discutat inclusiv cu autoritățile din Serbia despre posibilitatea utilizării, în limitele tehnice disponibile, a complexului hidroenergetic Porțile de Fier/Djerdap pentru menținerea nivelului Dunării peste pragurile critice.

Kozlodui nu este, așadar, imună la secetă. Funcționarea sa este susținută printr-o combinație de proiectare, monitorizare și intervenție administrativă începută înainte ca apa să ajungă la niveluri incompatibile cu exploatarea instalațiilor.

La Cernavodă, limita a fost dată de sistemul de captare

La centrala românească, scăderea Dunării a afectat alimentarea bazinului din care sunt preluate volumele de apă necesare funcționării instalațiilor de răcire.

Autoritățile au încercat să mențină apa la captare prin lucrări de dragare, îndepărtarea unor obstacole și amplasarea unor barje încărcate cu piatră pentru devierea curentului. Intervențiile nu au fost suficiente pentru menținerea ambelor unități în producție.

Oprirea reactoarelor a fost preventivă și controlată. Ea nu înseamnă că securitatea nucleară a fost pierdută. Centralele dispun de sisteme distincte pentru răcirea reziduală și pentru menținerea reactoarelor într-o stare sigură după oprire.

Problema este una de funcționare comercială și de protejare a instalațiilor. Menținerea producției în condițiile unui nivel insuficient al apei ar fi putut afecta pompele și alte echipamente importante, cu riscul unor reparații costisitoare și de lungă durată.

Dar consecința energetică este severă: România a pierdut aproximativ 1.400 MW de producție nucleară constantă, echivalentul unei cincimi din energia electrică produsă în mod obișnuit în țară.

Comparația trebuie făcută tehnic, nu propagandistic

Faptul că Bulgaria produce, iar România nu, nu demonstrează automat că partea bulgară are o administrație competentă, iar partea română una incompetentă.

Kozlodui și Cernavodă nu sunt două instalații identice așezate pe același mal. Au tipuri diferite de reactoare, sisteme hidrotehnice distincte și poziții diferite în raport cu albia fluviului.

În același timp, diferențele tehnice nu pot deveni o scuză permanentă.

Debitele reduse nu mai reprezintă un eveniment imposibil de anticipat. Secetele prelungite, temperaturile ridicate și variațiile extreme ale cursurilor de apă sunt deja realități care trebuie incluse în proiectarea și modernizarea infrastructurii energetice.

România trebuie să explice de ce lucrările efectuate la captare nu au putut menține producția și ce investiții permanente vor înlocui intervențiile de urgență. Dragarea, dinamitarea unor obstacole sau devierea temporară a curentului cu ajutorul barjelor pot câștiga timp, dar nu reprezintă o strategie pentru următoarele decenii.

Costul opririi nu rămâne la poarta centralei

Energia nucleară oferă producție constantă și are un rol important în echilibrarea sistemului. Când aceasta dispare, diferența trebuie acoperită prin importuri, centrale pe cărbune, hidrocentrale, gaze sau reducerea consumului.

Guvernul a activat capacități suplimentare pe lignit și a cerut limitarea consumului. Importurile devin însă mai scumpe într-o perioadă în care canicula afectează mai multe state din regiune, iar cererea de electricitate crește din cauza sistemelor de climatizare.

Oprirea Cernavodă se poate transfera astfel în prețul energiei, în costurile industriale și, în cele din urmă, în inflație.

Dincolo de știre

Comparația dintre Kozlodui și Cernavodă nu trebuie transformată într-un concurs naționalist. Ea trebuie folosită ca test de rezistență pentru politica energetică a României.

Nu mai este suficient să calculăm câți megawați sunt instalați pe hârtie. Trebuie să știm câți dintre acești megawați pot fi produși în timpul unei secete severe, al unui val de căldură sau al unei perioade în care râurile ajung la minime istorice.

Bulgaria a reușit, pentru moment, să păstreze Kozlodui în funcțiune. România a fost obligată să oprească ambele unități de la Cernavodă.

Diferența nu dovedește singură o culpă. Dar obligă autoritățile române să ofere mai mult decât explicația că Dunărea a scăzut. Fluviul a scăzut și în Bulgaria.

Cristian Radu | News Connect

Surse: Centrala nucleară Kozlodui, AGERPRES/BTA, Reuters, Associated Press

Foto: Wikipedia