Canicula închide centralele Europei. Criza energetică nu se oprește la Cernavodă

Oprirea completă a producției nucleare de la Cernavodă nu este un accident izolat. Temperaturile extreme, seceta și debitele reduse ale râurilor obligă mai multe state europene să închidă reactoare sau să le diminueze puterea exact când consumul de electricitate crește. Europa descoperă că securitatea energetică depinde nu doar de capacitatea instalată, ci și de apa necesară funcționării centralelor.

Peste 135 de milioane de europeni sunt expuși temperaturilor mai mari de 35 de grade Celsius. Franța se apropie în unele regiuni de 42 de grade, Marea Britanie a înregistrat cea mai călduroasă zi a anului, iar Grecia luptă cu incendii extinse, alimentate de secetă și vânturi puternice.

Dincolo de efectele asupra sănătății și mediului, valul de căldură lovește direct sistemele energetice. Pe măsură ce temperaturile cresc, aparatele de climatizare ridică cererea de electricitate. În același timp, centralele care ar trebui să acopere acest consum sunt obligate să-și reducă producția.

Este una dintre contradicțiile energetice ale verilor tot mai fierbinți: sistemul are nevoie de mai multă energie exact când unele dintre cele mai importante surse devin indisponibile.

Franța pierde temporar 15% din capacitatea nucleară

Franța, cel mai mare producător de energie nucleară din Europa, se pregătește să reducă vineri cu aproximativ 15% capacitatea parcului său nuclear. Șase reactoare ar urma să fie oprite complet, iar producția altor unități va fi limitată.

În total, reducerile determinate de caniculă pot ajunge la 9,4 GW în nouă reactoare. Dacă sunt adăugate unitățile aflate în mentenanță sau afectate de probleme tehnice, capacitatea nucleară indisponibilă ar putea ajunge la 27,7 GW, cel mai redus nivel înregistrat după august 2023.

Cauza nu este o defecțiune generalizată a reactoarelor. Centralele folosesc apa râurilor pentru răcire, iar după utilizare aceasta este restituită la o temperatură mai mare. Atunci când râurile sunt deja prea calde, operatorii trebuie să reducă producția pentru a respecta limitele de mediu și pentru a proteja ecosistemele acvatice.

La unele centrale franceze, apa evacuată nu poate face ca temperatura râului să depășească pragul de 28 de grade Celsius. Când limita este atinsă, reactorul este redus sau oprit, chiar dacă tehnic ar putea continua să funcționeze.

Franța rămâne, deocamdată, exportator net de electricitate. Marja sa de export s-a redus însă, iar prețurile au crescut. Energia franceză care nu mai ajunge pe piața regională trebuie înlocuită de alte state, inclusiv prin pornirea unor centrale pe gaze sau cărbune.

Dunărea lovește simultan România și Ungaria

În Europa Centrală și de Est, problema nu este doar temperatura apei, ci și cantitatea acesteia.

Centrala nucleară de la Paks, care asigură aproximativ 40% din producția anuală de electricitate a Ungariei, a fost obligată să-și reducă puterea până aproape de oprirea completă. Producția a coborât la aproximativ 10% din capacitate, înainte de o revenire parțială.

În România, debitul extrem de scăzut al Dunării a dus la oprirea succesivă a ambelor unități de la Cernavodă. Țara pierde astfel temporar aproximativ 1.400 MW de producție constantă, echivalentul unei cincimi din energia electrică realizată în condiții normale.

România și Ungaria descoperă aceeași vulnerabilitate: poți avea reactoare disponibile tehnic și combustibil nuclear suficient, dar nu poți produce electricitate dacă fluviul nu mai asigură apa necesară răcirii.

Măsurile excepționale de la Cernavodă – dragarea, detonarea unui obstacol de rocă și folosirea barjelor încărcate cu piatră pentru devierea apei – au reușit să amâne oprirea. Nu au putut înlocui debitul pierdut.

Importurile nu sunt o rezervă fără limită

În fiecare dintre aceste țări, răspunsul imediat este același: importuri, activarea centralelor convenționale disponibile și reducerea consumului în orele de vârf.

Interconectarea europeană este unul dintre cele mai importante mecanisme de siguranță ale sistemului. Un stat cu deficit poate cumpăra energie de la vecinii care au un excedent. Acest mecanism funcționează însă cel mai bine atunci când problemele sunt locale.

Canicula actuală produce dificultăți simultane în mai multe țări. Centrale nucleare și termice pierd accesul la apă suficientă pentru răcire, producția hidro scade din cauza secetei, iar cererea crește prin utilizarea aerului condiționat.

În aceste condiții, energia disponibilă pentru export devine mai puțină și mai scumpă. România poate avea capacitate fizică de interconexiune de aproximativ 4.000 MW, dar această valoare nu garantează că aceeași cantitate poate fi cumpărată în orice moment.

Trebuie ca energia să existe în sistemele vecine, să fie disponibilă comercial și să poată fi transportată fără depășirea limitelor rețelelor regionale.

Fotovoltaicele ajută ziua. Problema revine seara

Extinderea capacităților fotovoltaice oferă Europei o protecție importantă în orele însorite. Producția solară poate acoperi o parte semnificativă a consumului de la prânz, inclusiv necesarul suplimentar al instalațiilor de climatizare.

După apus, acest sprijin dispare rapid. Consumul casnic rămâne ridicat, în timp ce producția solară ajunge la zero. Dacă lipsesc simultan energia nucleară, hidro și o parte dintre centralele termice, sistemul trebuie să apeleze la importuri, centrale pe gaze, stocare sau reducerea consumului.

Aceasta este zona în care lipsa investițiilor în baterii, capacități flexibile și mecanisme reale de răspuns al consumului devine vizibilă.

Următorul test: eclipsa solară

Sistemele europene se pregătesc și pentru eclipsa solară din 19 august, care va reduce temporar producția fotovoltaică. Estimările indică o scădere de aproape 10 GW la nivel european în momentul de maxim.

Eclipsa nu reprezintă, în sine, un pericol de blackout. Este un fenomen previzibil, iar operatorii pot programa surse de rezervă. Ea apare însă într-un moment dificil, când mai multe sisteme au deja capacități nucleare, termice și hidro indisponibile.

Adevărata problemă nu este eclipsa, ci numărul tot mai mic al rezervelor disponibile pentru a acoperi simultan fiecare nouă pierdere de producție.

Dincolo de știre

Criza de la Cernavodă arată o vulnerabilitate românească. Situația Franței și Ungariei arată că vulnerabilitatea este europeană.

Centralele au fost proiectate folosind date istorice despre temperaturi, precipitații și debitele râurilor. Clima în care trebuie să funcționeze astăzi nu mai respectă întotdeauna acele repere.

Europa nu este lipsită de centrale. Riscul este ca o parte dintre acestea să nu poată funcționa exact atunci când este mai mare nevoie de ele.

Adaptarea nu mai poate însemna doar construirea unor capacități noi. Înseamnă modernizarea sistemelor de răcire, protejarea resurselor de apă, extinderea stocării, întărirea rețelelor și păstrarea unor surse flexibile pentru orele în care producția regenerabilă scade.

Cernavodă nu este excepția unei veri nefericite. Este avertismentul că harta energetică a Europei trebuie redesenată și în funcție de apă, temperatură și climă.

Cristian Radu | News Connect

Surse: Reuters – reducerea producției nucleare în Franța, Reuters – riscurile climatice pentru centralele din România și Ungaria, The Guardian – valul de căldură și incendiile din Europa.