Brașovul își pregătește „geamănul digital”. Deocamdată, proiectul finanțează modernizarea sistemului GIS

Proiecte europene, Actualitate3 weeks ago11 Views

DINCOLO DE ȘTIRE

Cristian Radu | News Connect

Consiliul Județean Brașov a lansat oficial proiectul care ar trebui să pregătească trecerea către tehnologia „Digital Twin” – o replică digitală a teritoriului, capabilă să integreze date și să simuleze efectele unor inundații, șantiere sau dezvoltări imobiliare.

Sună spectaculos. Dar Brașovul nu are încă un geamăn digital funcțional.

Proiectul intrat în implementare modernizează sistemul GIS al administrației județene, digitalizează o parte dintre activitățile de urbanism și creează infrastructura informatică necesară unei etape viitoare.

Între o hartă digitală modernă și un „Digital Twin” există însă o distanță importantă. Iar aceasta trebuie explicată.

Proiect aprobat în 2024, lansat în septembrie 2026

Consiliul Județean a aprobat, în decembrie 2024, participarea la programul de finanțare pentru proiectul „Îmbunătățirea soluțiilor GIS la nivelul județului Brașov”, cod MySMIS 336354.

Valoarea comunicată atunci era de aproximativ 1,86 milioane de lei, inclusiv TVA, contribuția proprie a administrației județene fiind de puțin peste 37.000 de lei.

La 5 august 2026, CJ Brașov anunța intrarea proiectului în etapa finală de precontractare. Bugetul fusese actualizat la 1.889.837,52 lei, iar finanțarea nerambursabilă, asigurată din Fondul European de Dezvoltare Regională și bugetul de stat, reprezintă 98% din valoare.

La 9 septembrie 2026, administrația județeană a publicat anunțul oficial de lansare. Perioada de implementare comunicată este de 24 de luni, în intervalul 2026–2028.

Așadar, proiectul nu mai este doar o intenție. A intrat oficial în implementare.

Dar ceea ce se construiește acum nu este încă geamănul digital al județului.

Ce va fi realizat efectiv

În centrul proiectului se află modernizarea sistemului GIS – Sistemul Informațional Geografic – utilizat de Consiliul Județean pentru urbanism și gestionarea teritoriului.

Proiectul prevede:

  • dezvoltarea unor module pentru Urbanism și CTATU;
  • digitalizarea fluxurilor pentru autorizații, avize și documentații;
  • realizarea unui portal destinat cetățenilor și investitorilor;
  • depunerea și urmărirea online a solicitărilor;
  • integrarea cu platforma ConectX și cu alte sisteme informatice;
  • utilizarea tehnologiilor OCR și NLP pentru procesarea unor documente;
  • introducerea autentificării multifactor și criptarea datelor;
  • accesibilizarea serviciilor digitale pentru persoanele cu dizabilități.

Consiliul Județean estimează că noile servicii vor fi utilizate anual de peste 64.000 de persoane și că timpul de răspuns la solicitări ar putea fi redus cu până la 40%.

Acestea sunt obiective utile și măsurabile. Dar ele descriu, în primul rând, o administrație digitalizată și un sistem GIS mai performant.

Nu descriu încă un Digital Twin complet.

Brașovul nu pornește de la zero

Consiliul Județean folosește deja o platformă GIS pentru consultarea documentațiilor PUG, PUZ și PUD, vizualizarea reglementărilor urbanistice și gestionarea cererilor și avizelor.

Noul proiect ar trebui să extindă și să integreze această infrastructură, nu să o construiască de la început.

Acest lucru este important pentru evaluarea investiției. La finalul celor 24 de luni, administrația nu va putea prezenta drept rezultat doar câteva formulare mutate din dosar pe hârtie într-o interfață online.

Proiectul promite integrarea datelor, reducerea timpilor de răspuns și o relație mai simplă între cetățean, investitor și instituție. Aceste rezultate vor trebui demonstrate prin indicatori publici.

Câte solicitări vor fi procesate integral online? Cât durează astăzi și cât va dura în 2028 emiterea unui document? Câte baze de date vor fi conectate? Câte deplasări la ghișeu vor fi eliminate?

Fără aceste răspunsuri, procentul de 40% rămâne doar o estimare înscrisă într-un proiect.

Ce ar trebui să facă viitorul „Digital Twin”

Un geamăn digital nu este numai o hartă tridimensională și nici o colecție de documentații scanate.

Pentru a funcționa, el trebuie să primească date actualizate din teren, să coreleze informații provenite de la mai multe instituții și să permită simularea unor scenarii.

Consiliul Județean a prezentat deja câteva dintre utilizările posibile:

  • identificarea localităților, terenurilor și drumurilor afectate de creșterea debitului unui râu;
  • simularea efectelor unui șantier asupra traficului;
  • evaluarea impactului unui cartier nou asupra rețelelor de apă și canalizare;
  • analiza dezvoltării teritoriale înainte ca o investiție să fie aprobată.

Acestea sunt funcții specifice unui Digital Twin adevărat.

Dar, pentru a ajunge acolo, nu este suficientă achiziționarea unei platforme software. Sunt necesare baze de date compatibile, senzori, informații actualizate de la primării, operatorii de utilități, administratorii drumurilor și instituțiile responsabile pentru mediu, ape și situații de urgență.

Este nevoie și de reguli clare: cine furnizează datele, cine le actualizează, cine răspunde pentru exactitatea lor și ce informații vor putea fi consultate public.

„Piatra de temelie”, nu clădirea terminată

Președintele Consiliului Județean, Adrian-Ioan Veștea, a definit corect etapa actuală, afirmând că prin noul sistem GIS este pusă „piatra de temelie pentru tehnologia Digital Twin”.

Aceasta este, de fapt, informația esențială.

Brașovul nu are încă un geamăn digital. Construiește fundația informatică pe care acesta ar putea fi dezvoltat ulterior.

Totuși, în comunicarea publică, diferența dintre proiectul finanțat și perspectiva tehnologică a fost uneori estompată. Titlurile despre „replica digitală a județului” pot crea impresia că sistemul capabil să simuleze inundații, trafic și dezvoltări urbane este deja contractat și urmează să devină imediat operațional.

Documentele și stadiul proiectului nu confirmă încă acest lucru.

Ce nu știm, deocamdată

După lansarea oficială din 9 septembrie, nu au fost prezentate public suficiente informații despre:

  • calendarul achizițiilor;
  • furnizorul care va realiza noile module;
  • etapele și termenele intermediare;
  • bazele de date care vor fi integrate;
  • sursele de informații în timp real;
  • instituțiile și operatorii de utilități care vor furniza date;
  • costul construirii efective a viitorului Digital Twin;
  • forma în care cetățenii vor putea consulta platforma;
  • momentul în care primele simulări vor putea fi demonstrate public.

Aceste informații vor face diferența dintre un proiect administrativ obișnuit, prezentat într-un limbaj tehnologic ambițios, și începutul real al unui sistem modern de gestionare a județului.

Testul vine în 2028

Proiectul nu poate fi considerat întârziat sau eșuat înainte de începerea efectivă a implementării. Are finanțare, un termen de 24 de luni și obiective administrative utile.

Dar nici nu trebuie prezentat drept ceva ce nu este încă.

În septembrie 2026, situația poate fi rezumată simplu:

Brașovul are un sistem GIS existent, a obținut finanțarea pentru modernizarea lui și promite că această investiție va pregăti viitorul Digital Twin al județului.

Testul va veni în 2028.

Atunci va trebui să vedem dacă au fost reduși timpii de răspuns, dacă urbanismul a fost digitalizat în mod real, dacă bazele de date comunică între ele și dacă administrația poate demonstra public măcar una dintre simulările anunțate.

Până atunci, Brașovul nu are încă un geamăn digital.

Are proiectul fundației sale.

Surse

Foto: IA

Leave a reply

Loading Next Post...
Follow
Sidebar
Loading

Signing-in 3 seconds...

Signing-up 3 seconds...