
Cristian Radu | News Connect
Președintele Nicușor Dan a declarat, la 20 octombrie, că securitatea cibernetică ține de securitatea națională și a susținut colaborarea dintre stat și mediul privat. Intervenția a avut loc la „Bucharest Cybersecurity Conference 2026”, care reunește reprezentanți ai autorităților, industriei, mediului academic și organizațiilor internaționale.
În declarația redată de Radio România Actualități, președintele a asociat atacurile asupra infrastructurilor critice cu încercările de decredibilizare a instituțiilor și de slăbire a încrederii în democrație.
Siguranța digitală se măsoară și prin continuitatea serviciilor
Pentru public, discuția capătă sens atunci când este legată de funcționarea unui spital, accesul la servicii administrative, alimentarea cu utilități sau posibilitatea de a efectua plăți.
Digitalizarea poate simplifica aceste activități. Ea trebuie însoțită de pregătirea pentru situațiile în care sistemele devin indisponibile. O instituție are nevoie să știe ce servicii trebuie menținute, cine decide intervenția și cum sunt protejate informațiile în timpul recuperării.
Copiile de siguranță, procedurile alternative și exercițiile de restabilire trebuie evaluate prin capacitatea lor de a funcționa în practică. Existența unor documente sau echipamente nu demonstrează, singură, că serviciul poate fi reluat rapid.
Acestea sunt repere de evaluare a pregătirii instituțiilor, nu deficiențe constatate prin declarația prezidențială.
Statul și mediul privat trebuie să își clarifice responsabilitățile
Cooperarea presupune mai mult decât schimbul de informații la conferințe. Instituțiile, furnizorii de tehnologie și operatorii serviciilor trebuie să cunoască responsabilitățile fiecăruia înaintea unui incident.
Sunt importante identificarea persoanelor care pot lua decizii, disponibilitatea asistenței tehnice și modul de comunicare între organizațiile afectate. Pentru beneficiar contează cât durează întreruperea și ce alternativă are.
Investițiile în protecție trebuie urmărite împreună cu instruirea personalului și verificarea procedurilor. Pregătirea trebuie menținută pe durata funcționării serviciului.
O întrerupere informatică nu dovedește un atac
O aplicație indisponibilă sau o tranzacție nereușită nu permit, prin ele însele, identificarea cauzei. Calificarea unui incident drept atac cibernetic necesită verificare tehnică.
Comunicarea inițială poate preciza ce funcții sunt afectate, când a început problema și ce alternative există, chiar dacă originea disfuncționalității nu este încă stabilită. Separarea faptelor confirmate de ipoteze ajută publicul să ia decizii fără a amplifica speculațiile.
La fel de importantă este actualizarea informației. Un mesaj vag, rămas neschimbat ore întregi, nu răspunde nevoilor celor care depind de serviciu.
Dincolo de știre: transparența trebuie să însoțească protecția tehnică
Instituțiile și companiile nu trebuie să publice detalii care ar putea compromite securitatea sistemelor. Pot însă explica efectele asupra beneficiarilor, măsurile disponibile și progresul restabilirii serviciului.
După încheierea incidentului, o informare accesibilă ar trebui să arate ce s-a întâmplat, ce consecințe au fost confirmate și ce măsuri sunt luate pentru reducerea riscului de repetare.
Pentru administrațiile locale, evaluarea poate începe cu întrebări simple: cum sunt preluate solicitările dacă platforma cade? Cum sunt informați cetățenii și firmele? Ce activități pot continua și în cât timp se poate reveni la funcționarea obișnuită?
Încrederea se păstrează prin servicii protejate, alternative funcționale și explicații corecte. Apelul la cooperare formulat la conferință trebuie urmat de responsabilități și rezultate care pot fi verificate.
Articol realizat pe baza declarației prezidențiale redate de Radio România Actualități la 20 octombrie. Participarea este indicată și în agenda Administrației Prezidențiale; pagina oficială nu a putut fi accesată integral la redactare.
Foto: IA