Traficul de persoane: 430 de victime identificate în șase luni. ANITP cere o intervenție comună a instituțiilor și societății civile

Cristian Radu | News Connect

România a identificat 430 de victime ale traficului de persoane în primul semestru din 2026, față de 326 în aceeași perioadă a anului trecut — o creștere de aproximativ 32%. Datele apar în analiza publicată de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane la 30 iulie și au revenit în atenția publică odată cu declarația directoarei instituției, difuzată la 20 octombrie.

Cristina Stepănescu a susținut necesitatea cooperării dintre instituțiile statului și societatea civilă, subliniind că prevenirea și combaterea fenomenului nu pot fi realizate de o singură organizație. Intervenția publică reprezintă elementul nou; bilanțul statistic era disponibil din vară.

Ce arată cifrele și ce trebuie interpretat cu prudență

Analiza ANITP se referă la victimele identificate și înregistrate în sistemul național de monitorizare. Numărul nu descrie automat dimensiunea totală a fenomenului.

Creșterea identificărilor trebuie analizată împreună cu modul de depistare, sesizările și activitatea instituțiilor. Cifra, singură, nu permite stabilirea contribuției fiecărui factor.

Potrivit prezentării Radio România Actualități, majoritatea victimelor sunt femei și fete, iar exploatarea sexuală rămâne principala formă de exploatare din bilanț. Relatarea semnalează și recrutarea prin persoane apropiate sau platforme de socializare.

Cooperarea trebuie să funcționeze în jurul persoanei vulnerabile

Apelul la colaborare are nevoie de un circuit practic: cine observă o posibilă situație de exploatare, cui o semnalează și cum ajunge persoana la protecție.

Școlile, serviciile sociale, instituțiile medicale, poliția și organizațiile specializate pot întâlni situații diferite ale aceleiași vulnerabilități. Pentru ca informațiile să conducă la intervenție, responsabilitățile și modalitățile de comunicare trebuie cunoscute înaintea apariției unui caz.

Protejarea victimei presupune și evitarea expunerii publice inutile. Informarea despre fenomen trebuie să păstreze demnitatea persoanelor afectate și să nu transfere asupra lor responsabilitatea exploatării.

Dincolo de știre: ce se întâmplă după identificare?

Bilanțul trebuie urmărit până la sprijinul efectiv. Câte persoane au acces la servicii specializate? Cât durează până primesc ajutor? Există continuitate după intervenția inițială?

Aceste întrebări pot arăta capacitatea sistemului de a răspunde nevoilor victimelor. Identificarea este o etapă esențială, dar evaluarea trebuie să includă protecția, recuperarea și reducerea riscului unei noi exploatări.

La nivel local, inclusiv în Brașov și Covasna, ar fi utilă prezentarea unor date agregate despre cooperarea instituțională, instruirea personalului și accesul la servicii. Informațiile trebuie publicate fără elemente care ar permite identificarea victimelor.

Prevenirea merită evaluată dincolo de numărul întâlnirilor și materialelor distribuite. Contează dacă participanții înțeleg riscurile, cunosc modalitățile de semnalare și pot obține sprijin atunci când îl solicită.

Cele 430 de identificări cer o explicație instituțională completă: cum au fost descoperite situațiile și ce protecție au primit oamenii afectați. Cooperarea invocată de ANITP trebuie să poată fi urmărită prin intervenții și rezultate.

Surse: ANITP — analiza pentru semestrul I 2026, publicată la 30 iulie, Radio România Actualități — declarația directoarei agenției, difuzată la 20 octombrie.

Foto: IA