Trei foști aleși din Moacșa, trimiși în judecată. Cine verifică declarațiile de avere?

Cristian Radu I News Connect

Fostul primar al comunei Moacșa, fostul viceprimar și un fost consilier local au fost trimiși în judecată pentru fals în declarații. Procurorii susțin că aceștia ar fi omis, în mod repetat, să declare autoturisme, case, terenuri, venituri, depozite bancare sau interese în societăți comerciale. Dincolo de acuzațiile concrete, cazul ridică o întrebare despre funcționarea sistemului: cum pot asemenea omisiuni să se repete timp de mai mulți ani fără să fie identificate în circuitul administrativ?

Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc a dispus, la 22 octombrie 2026, trimiterea în judecată a trei persoane care au ocupat funcții în administrația comunei Moacșa în legislatura 2020–2024.

B.J., fost consilier local și ulterior viceprimar cu atribuții de primar, este acuzat că, între 31 ianuarie 2020 și 23 octombrie 2024, ar fi omis să declare bunuri imobile și mobile, active financiare, venituri și bunuri înstrăinate. Procurorii au reținut în cazul său nouă acte materiale.

D.J., care a ocupat funcția de primar și ulterior a lucrat în Cabinetul primarului, este acuzat de alte nouă acte materiale, presupus comise între 17 februarie 2020 și 29 octombrie 2024.

F.K., fost consilier local, este acuzat de 17 acte materiale. Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi omis să declare bunuri, venituri și calitățile de asociat sau administrator deținute în cadrul unor societăți comerciale.

În total, rechizitoriul cuprinde 35 de acte materiale.

Trimiterea în judecată nu reprezintă o condamnare. Cei trei inculpați beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar acuzațiile urmează să fie examinate de instanță.

Ce susțin procurorii că nu a fost declarat

Potrivit comunicatului Parchetului, din declarațiile depuse ar fi lipsit:

• autoturisme;
• case și terenuri;
• venituri realizate;
• bunuri înstrăinate cu valori de peste 3.000 de euro;
• depozite bancare;
• sume importante păstrate în numerar;
• calități de asociat sau administrator;
• numărul și valoarea părților sociale deținute în societăți comerciale.

Nu este vorba, potrivit acuzațiilor, despre o singură rubrică omisă accidental într-un singur an. Procurorii descriu declarații succesive, depuse într-un interval de aproape cinci ani.

Instanța va stabili dacă omisiunile au existat, dacă au fost intenționate și dacă întrunesc condițiile infracțiunii de fals în declarații.

Cine primește documentele la nivelul primăriei

Legea nr. 176/2010 prevede că declarațiile de avere și de interese ale primarilor și consilierilor locali se depun prin platforma e-DAI la persoana desemnată de secretarul general al unității administrativ-teritoriale.

Această persoană are obligația să:

• primească și să înregistreze declarațiile;
• urmărească evidențierea lor în registrele speciale;
• le transmită Agenției Naționale de Integritate;
• identifice persoanele care nu le-au depus la termen;
• acorde consultanță pentru completare;
• semnaleze eventualele deficiențe vizibile și să recomande rectificarea lor.

Dacă observă probleme de completare, responsabilul trebuie să solicite în scris rectificarea declarației.

Dar aici apare o limită importantă: responsabilul din primărie nu desfășoară o investigație patrimonială.

Acesta poate observa rubrici necompletate, inadvertențe evidente sau lipsa unei declarații. Nu are însă atribuția și, de regulă, nici accesul necesar pentru a confrunta fiecare document cu evidențele cadastrale, conturile bancare, baza de date a vehiculelor, declarațiile fiscale sau Registrul Comerțului.

Răspunderea pentru corectitudinea conținutului rămâne, în primul rând, a declarantului. Declarațiile sunt completate pe propria răspundere.

ANI face evaluarea de fond

Controlul real asupra averii, intereselor, incompatibilităților și conflictelor de interese aparține inspectorilor Agenției Naționale de Integritate.

Aceștia pot colecta și compara informații, pot verifica modificările patrimoniale și pot solicita date care nu sunt publice după declanșarea procedurii și informarea persoanei evaluate. ANI poate începe verificarea din oficiu sau în urma unei sesizări formulate de o persoană fizică ori juridică.

Transmiterea unei declarații către ANI nu înseamnă însă că aceasta este verificată imediat, integral și automat prin comparație cu toate bazele de date disponibile.

Sistemul asigură depunerea, înregistrarea și accesul Agenției la declarații. Evaluarea aprofundată este o procedură separată, declanșată potrivit legii. Nu există o certificare anuală individuală prin care ANI să confirme că fiecare dintre declarațiile depuse de toți aleșii locali este completă și corectă.

Prin urmare, afirmația că declarațiile „au trecut de ANI” poate induce în eroare. Ele au fost sau trebuiau să fie transmise Agenției. Nu rezultă automat că au fost supuse în fiecare an unui control patrimonial complet.

Unde se poate rupe circuitul

Cazul Moacșa ridică mai multe probleme instituționale, fără ca răspunsurile să poată fi deduse numai din comunicatul Parchetului:

• Cine a fost persoana desemnată să gestioneze declarațiile în fiecare an?
• Au fost observate deficiențe formale?
• Au fost solicitate rectificări?
• Declarațiile au fost transmise la timp prin e-DAI?
• ANI a deschis vreo procedură de evaluare?
• A existat o sesizare sau ancheta a pornit din alte informații?
• Informațiile din declarații au fost confruntate cu cele din evidențele publice?
• Când au fost descoperite presupusele omisiuni și de către cine?

Aceste întrebări nu stabilesc vinovății administrative. Ele sunt necesare pentru a înțelege dacă a fost vorba despre limitele legale ale sistemului, despre lipsa unei sesizări, despre un control insuficient sau despre nerespectarea unor obligații concrete.

Transparența fără verificare poate deveni formalitate

Declarația de avere este construită pe două mecanisme: răspunderea celui care o completează și posibilitatea controlului public și instituțional.

Publicarea unui document nu garantează însă exactitatea sa. Cetățeanul poate compara declarațiile de la un an la altul, dar nu are acces la conturile bancare, bazele fiscale sau toate evidențele patrimoniale. Responsabilul din primărie poate verifica forma și poate semnala deficiențe, dar nu poate desfășura o investigație. ANI are puterea de evaluare, dar nu verifică automat și simultan fiecare declarație depusă în România.

Între aceste niveluri poate apărea o zonă în care documentul este depus, înregistrat și transmis, dar conținutul său nu este confruntat imediat cu realitatea patrimonială.

Tocmai de aceea, cazul Moacșa trebuie urmărit dincolo de procesul penal. Instanța va stabili răspunderea celor trei inculpați. Instituțiile implicate trebuie să explice cum au circulat declarațiile între 2020 și 2024 și dacă mecanismele de avertizare au funcționat.

Dacă acuzațiile vor fi confirmate, problema nu va fi numai că anumite bunuri nu au apărut în niște formulare. Problema va fi că omisiunile ar fi putut fi repetate ani la rând într-un sistem creat tocmai pentru a le preveni și descoperi.

Articol realizat pe baza comunicatului Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Secuiesc și a dispozițiilor Legii nr. 176/2010. Persoanele trimise în judecată beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Foto: IA