Digitalizarea din administrație: platforme multe, interoperabilitate scăzută

Ne-am obișnuit să auzim că administrația se „digitalizează”.
Apar platforme noi, aplicații noi, portaluri noi. Fiecare instituție își lansează propriul sistem, propriul cont, propria procedură online.

Doar că, pentru cetățean, lucrurile nu par întotdeauna mai simple.

De multe ori, omul ajunge să fie tot el legătura dintre instituții.
Descarcă un document dintr-un sistem ca să îl încarce în altul.
Primește o adeverință de la o instituție pentru a demonstra altui birou ceva ce statul știe deja.

Și atunci apare întrebarea firească:
 digitalizăm administrația sau doar mutăm birocrația pe ecran?

Problema nu este lipsa platformelor. România are deja multe.
Problema este că multe dintre ele nu „vorbesc” între ele.

Fiecare instituție pare că și-a construit propria insulă digitală:

• cu propriile reguli,
• propriile baze de date,
• propriile proceduri,
• propriul mod de lucru.

Iar între aceste insule, cetățeanul continuă să facă naveta.

Adevărata digitalizare nu ar trebui să însemne mai multe parole și mai multe PDF-uri.

Ar trebui să însemne mai puține drumuri, mai puține hârtii și mai puțin timp pierdut.

Un stat modern nu se vede prin numărul de aplicații lansate.
Se vede în momentul în care:

• nu mai ești pus să aduci un document pe care statul îl are deja,
• informațiile circulă rapid între instituții,
• procedurile devin clare și simple,
• omul nu mai simte că se luptă cu sistemul.

Interoperabilitatea poate părea un termen tehnic.
 Dar, în realitate, este ceva foarte uman.

Înseamnă respect pentru timpul oamenilor.
Respect pentru nervii lor.
Respect pentru viața lor de zi cu zi.

Pentru că digitalizarea adevărată nu ar trebui să transforme cetățeanul într-un operator de platforme.
Ci să îi facă viața puțin mai ușoară.

Cristian Radu

Redactor șef