
Hidroelectrica intră în luna august, declarată perioadă de alertă energetică la nivel național, cu o conducere funcțională, dar insuficient stabilizată: președintele Consiliului de Supraveghere are contractul de mandat suspendat, funcția de director financiar este exercitată temporar, iar actualele mandate nu acoperă integral noua strategie de investiții pentru perioada 2027–2030.
Situația nu blochează activitatea companiei. Ridică însă o întrebare esențială: poate cea mai importantă companie energetică a statului să gestioneze simultan o criză hidrologică, presiunea asupra producției și un program de investiții fără precedent, având încă poziții-cheie nerezolvate?
Adunarea Generală a Acționarilor a constatat, la 29 mai, existența unei situații de suspendare a contractului de mandat încheiat cu Silviu-Răzvan Avram, președintele Consiliului de Supraveghere.
Decizia a fost luată după ce acționarii au fost informați că acesta are calitatea de inculpat într-un dosar penal aflat pe rolul Curții de Apel București. Suspendarea este o măsură contractuală și administrativă și nu reprezintă stabilirea vinovăției, care poate fi decisă numai de instanță.
Problema de guvernanță rămâne însă. Până la 31 iulie, Hidroelectrica nu a comunicat public, printr-un raport transmis Bursei, desemnarea unui nou președinte al Consiliului de Supraveghere.
Consiliul își poate continua activitatea, dar absența unei clarificări publice asupra conducerii sale este greu de ignorat într-o companie listată și cu rol strategic în sistemul energetic național.
Hidroelectrica are, din luna iunie, un director general selectat în baza procedurii prevăzute de legislația guvernanței corporative.
Iulius-Dan Plaveti a preluat conducerea executivă pentru un mandat care se încheie la 7 noiembrie 2027. Numirea a închis provizoratul de la vârful Directoratului, dar nu a rezolvat și conducerea financiară.
Mihail-Dan Stan, persoana selectată pentru funcția de director financiar, nu a acceptat mandatul. În consecință, atribuțiile de CFO sunt exercitate temporar de Radu-Ioan Constantin, care ocupă și funcția de Chief Administrative Officer.
Soluția asigură continuitatea, dar concentrează temporar două domenii importante în responsabilitatea aceluiași membru al Directoratului.
Într-o perioadă energetică normală, situația ar putea fi privită ca o etapă administrativă. În stare de alertă, directorul financiar trebuie să urmărească expunerea companiei la prețurile pieței, lichiditățile, obligațiile contractuale, achizițiile, investițiile și efectele scăderii producției. Caracterul temporar al funcției devine astfel o vulnerabilitate care trebuie rezolvată rapid.
Mandatele membrilor actualului Consiliu de Supraveghere se încheie la 28 martie 2027. Compania are, prin urmare, mai puțin de opt luni pentru pregătirea unei noi proceduri de selecție.
Experiențele anterioare arată că asemenea proceduri pot întârzia, pot fi contestate sau pot conduce din nou la numiri provizorii. Pentru Hidroelectrica, riscul nu este doar administrativ.
Un Consiliu aflat la final de mandat trebuie să supravegheze începerea unei strategii de investiții care depășește cu mult durata propriilor contracte. În lipsa unei selecții pornite din timp, anul 2027 poate începe cu obiective noi și cu o nouă perioadă de provizorat.
Acționarii Hidroelectrica au aprobat, la 30 iulie, documentul Ministerului Energiei privind elementele care trebuie introduse în viitoarea strategie de investiții.
Obiectivele sunt ambițioase:
Apare însă o necorelare evidentă: strategia privește perioada 2027–2030, mandatul Consiliului de Supraveghere expiră în martie 2027, mandatul CEO se încheie în noiembrie 2027, iar funcția de CFO este ocupată temporar.
Obiectivele merg până în 2030. Mandatele celor care trebuie să înceapă aplicarea lor se încheie în 2027.
Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august, pe fondul scăderii producției de energie și al debitelor foarte reduse ale Dunării. Situația a afectat producția nucleară și a limitat inclusiv aportul hidrocentralelor, într-o perioadă cu un necesar ridicat de import.
Pentru Hidroelectrica, apa nu este doar sursă de producție, ci și rezervă strategică. Compania trebuie să decidă cât produce în prezent, câtă apă conservă pentru următoarele săptămâni și cum își respectă obligațiile comerciale fără să afecteze siguranța amenajărilor hidroenergetice.
O producție forțată la maximum poate rezolva temporar o parte a deficitului, dar poate reduce rezervele disponibile pentru perioada următoare. O abordare prea prudentă poate amplifica necesarul de import și presiunea asupra prețurilor. Acesta este tipul de decizie în care conducerea profesională, responsabilitatea clară și independența comercială devin elemente de securitate energetică.
Starea de alertă poate justifica proceduri rapide și o coordonare mai strânsă între Guvern, Ministerul Energiei, Transelectrica și producători. Nu justifică însă revenirea la conducerea politică informală a companiilor.
Statul este acționarul majoritar al Hidroelectrica și poate stabili direcțiile strategice. Compania este însă și un emitent listat, cu acționari minoritari, obligații de transparență și decizii comerciale care trebuie fundamentate economic.
Tocmai în perioadele dificile trebuie delimitate clar responsabilitățile: Guvernul gestionează criza națională, Ministerul Energiei exercită drepturile statului ca acționar, Consiliul supraveghează, iar Directoratul conduce operațional compania.
Hidroelectrica nu este lipsită de conducere. Dar intră într-o lună critică având un președinte al supravegherii suspendat, un director financiar temporar și mandate care se încheie înaintea strategiei pe care trebuie să o pună în aplicare.
Debitele scăzute nu pot fi rezolvate prin guvernanță corporativă. Dar modul în care este administrată o resursă insuficientă depinde direct de calitatea acesteia.
În august, Hidroelectrica nu va fi evaluată numai după cantitatea de energie produsă. Va fi evaluată și după capacitatea de a lua decizii dificile, transparente și independente într-un moment în care fiecare megawatt contează.
Cristian Radu | News Connect
Articol realizat la 31 iulie 2026, pe baza raportărilor Hidroelectrica publicate prin Bursa de Valori București și a informațiilor privind instituirea stării de alertă energetice pentru luna august.