Aproape 5.000 de șomeri și numai 116 angajări. Unde se blochează piața muncii din Covasna?

Cristian Radu I News Connect

Județul Covasna avea la sfârșitul lunii septembrie 4.992 de șomeri înregistrați și o rată a șomajului de 6,38%. În aceeași lună, numai 116 persoane și-au găsit un loc de muncă prin intermediul AJOFM. Cifrele nu descriu doar lipsa locurilor de muncă, ci și distanța dintre oamenii disponibili și oferta reală a angajatorilor.

Rata șomajului a scăzut ușor, de la 6,55% în august la 6,38% în septembrie. Reducerea cu 0,17 puncte procentuale reprezintă o evoluție pozitivă, dar insuficientă pentru a schimba imaginea de ansamblu.

În evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă se aflau 4.992 de persoane, dintre care 2.457 de femei.

Numai 756 de persoane beneficiau de indemnizație. Celelalte 4.236 — aproape 85% din total — erau șomeri neindemnizați.

Aceștia nu au dispărut din statistică, dar pentru mulți dintre ei șomajul nu mai reprezintă o perioadă temporară între două locuri de muncă. Riscul este transformarea lipsei unei slujbe într-o formă prelungită de marginalizare economică și socială.

Șomajul din Covasna este predominant rural

Din totalul persoanelor înregistrate, 3.350 provin din mediul rural și 1.642 din mediul urban. Cu alte cuvinte, aproximativ două treimi dintre șomerii județului locuiesc în sate și comune.

Cele mai multe persoane fără loc de muncă sunt în zona Sfântu Gheorghe — 2.013. Urmează Baraolt, cu 1.254 de șomeri, Târgu Secuiesc, cu 847, orașul Covasna, cu 567, și Întorsura Buzăului, cu 311.

În mediul rural, problema nu este numai calificarea. Contează distanța până la angajator, transportul disponibil, programul curselor, costurile deplasării și lipsa serviciilor care permit unui om să accepte efectiv o slujbă.

Un loc de muncă disponibil la 30 sau 40 de kilometri distanță nu este o oportunitate reală dacă angajatul nu poate ajunge la începutul programului sau nu se poate întoarce acasă după încheierea schimbului.

Aproape jumătate sunt greu de angajat

AJOFM consideră 1.924 dintre persoanele înregistrate drept greu ocupabile și alte 512 foarte greu ocupabile. Împreună, cele două categorii reprezintă aproape 49% din numărul total al șomerilor.

Clasificarea arată că simpla publicare a unor liste cu posturi vacante nu este suficientă.

Oamenii din aceste categorii au nevoie de intervenții adaptate: calificare sau recalificare, evaluarea competențelor dobândite informal, consiliere, transport, sprijin pentru angajatori și urmărirea persoanei după încadrare.

În septembrie, 309 persoane au intrat în evidențele AJOFM și 442 au ieșit. Ieșirea din evidență nu trebuie însă confundată automat cu angajarea. În lipsa unei defalcări, ea poate însemna și expirarea drepturilor, neprezentarea la agenție sau alte situații administrative.

Cifra relevantă pentru reinserția profesională este cea comunicată separat: 116 persoane și-au găsit un loc de muncă prin intermediul AJOFM.

Dintre acestea, 58 sunt femei, 49 au sub 30 de ani, iar alte 49 au peste 45 de ani. Cele mai multe — 47 — au studii gimnaziale sau profesionale, în timp ce 18 au studii superioare.

O bursă, 1.003 angajatori contactați și nicio angajare pe loc

O imagine suplimentară asupra relației dintre șomeri și angajatori este oferită de Bursa Locurilor de Muncă pentru Absolvenți, organizată la Sfântu Gheorghe în 9 octombrie.

AJOFM Covasna a contactat 1.003 agenți economici. Au participat numai 24. Aceștia au oferit 124 de locuri de muncă, dintre care 66 pentru persoane calificate, 26 pentru absolvenți cu studii medii, 19 pentru muncitori necalificați și 13 pentru persoane cu studii superioare.

La finalul evenimentului, 31 de persoane au fost selectate pentru un al doilea interviu sau pentru o probă de lucru. Nimeni nu a fost angajat pe loc.

O bursă nu poate fi evaluată exclusiv după contractele semnate în ziua evenimentului. Dar diferența dintre cei 1.003 angajatori contactați și cei 24 care au participat arată că problema ocupării forței de muncă nu poate fi așezată numai în responsabilitatea șomerului sau a agenției publice.

Este nevoie și de implicarea reală a mediului economic.

Dincolo de știre

Cifrele ridică întrebări la care un bilanț lunar nu răspunde:

• Câte dintre cele 116 persoane angajate își păstrează locul de muncă după trei și șase luni?
• Câte angajări sunt pe perioadă nedeterminată?
• Câte persoane au fost încadrate în localitatea de domiciliu și câte fac naveta?
• Ce meserii sunt solicitate de angajatori și ce calificări au șomerii?
• Câte persoane au participat la cursuri de formare și câte au fost angajate ulterior?
• Care este situația distinctă a șomerilor din comunitățile rurale izolate?
• De ce au răspuns invitației AJOFM numai 24 dintre cei 1.003 angajatori contactați pentru bursă?

Instituțiile pot raporta intrări, ieșiri, cursuri și medieri. Angajatorii pot declara posturi vacante. Dar rezultatul real se vede numai atunci când o persoană greu ocupabilă obține un loc de muncă stabil și îl poate păstra.

Șomajul nu scade cu adevărat atunci când un om iese dintr-un registru. Scade atunci când intră, pentru o perioadă durabilă, într-un loc de muncă.

Surse: CovasnaMedia – situația șomajului la sfârșitul lunii septembrie 2026; AGERPRES – bilanțul Bursei Locurilor de Muncă pentru Absolvenți organizate de AJOFM Covasna; AJOFM Covasna.

Foto: IA