Cultura trebuie susținută. Nelegalitatea, nu. Cine răspunde pentru cele 2,4 milioane de lei de la Opera Brașov?

Cristian Radu | News Connect

Opera Brașov trebuie să recupereze peste 2,4 milioane de lei, reprezentând plăți salariale considerate fără bază legală de instituțiile de control. Termenul indicat pentru recuperarea sumelor este 29 ianuarie 2027. Dincolo de dimensiunea financiară, cazul ridică o întrebare care nu poate fi transferată automat asupra artiștilor: cine a stabilit, verificat, avizat și aprobat aceste salarii?

Susținem cultura. Am susținut-o permanent și vom continua să o facem.

Susținerea culturii nu înseamnă însă suspendarea legii. Opera, teatrul, filarmonica sau muzeul sunt instituții culturale, dar și instituții publice. Ele funcționează cu bugete, organigrame, state de funcții, proceduri și responsabilități clar stabilite.

Talentul nu înlocuiește legalitatea, după cum legalitatea nu trebuie folosită pentru a umili talentul.

Potrivit informațiilor publicate de BizBrașov, Curtea de Conturi a impus recuperarea unui prejudiciu de peste 2,4 milioane de lei, rezultat din plăți salariale considerate fără bază legală. Consiliul Local Brașov urmează să fie informat asupra concluziilor controlului și asupra măsurilor care trebuie aplicate.

Deocamdată, în spațiul public nu se află toate documentele necesare pentru a stabili întregul traseu al deciziilor. Nu știm încă, în detaliu, ce perioadă acoperă integral suma, ce documente au stat la baza fiecărei plăți, cine le-a inițiat și cine le-a avizat.

De aceea, orice verdict individual ar fi prematur.

Dar întrebările sunt obligatorii.

Artiștii nu sunt contabili

Majoritatea angajaților Operei Brașov sunt artiști, personal tehnic sau personal auxiliar. Ei nu stabilesc grilele de salarizare, nu exercită controlul financiar preventiv și nu certifică legalitatea unei cheltuieli publice.

Un artist își desfășoară activitatea în baza contractului de muncă și a documentelor emise de angajator. El urcă pe scenă, repetă, cântă, dansează sau contribuie tehnic la realizarea spectacolului. Nu este firesc să i se ceară să refacă interpretarea juridică și financiară a actelor aprobate de instituție înainte de a-și încasa salariul.

Într-o instituție publică există însă profesioniști care au tocmai asemenea atribuții: manageri, responsabili cu resursele umane, economiști, contabili, juriști, persoane care exercită controlul financiar preventiv și ordonatori care aprobă plata.

Documentele salariale nu apar singure.

Ele sunt întocmite, verificate, avizate și aprobate.

Dacă instituțiile de control au dreptate și plățile nu aveau bază legală, înseamnă că unul sau mai multe filtre administrative nu au funcționat. Pentru a stabili unde s-a produs ruptura, trebuie urmărit întregul circuit al documentelor, nu ales cel mai vulnerabil beneficiar aflat la capătul acestuia.

Două adevăruri care trebuie confruntate

Situația este cu atât mai complicată cu cât reprezentanții angajaților au susținut că drepturile salariale au fost obținute prin hotărâri judecătorești. În vara anului 2026, sindicatul afirma public că salariile au fost câștigate în instanță, în timp ce managerul interimar invoca deciziile instituțiilor de control și încadrarea Operei într-o grilă de salarizare considerată necorespunzătoare.

Așadar, nu avem doar un conflict între salariați și conducere. Avem o posibilă contradicție între modul în care au fost puse în aplicare hotărârile judecătorești, documentele interne de salarizare și interpretarea auditorilor.

Această contradicție trebuie explicată public, document cu document.

Nu este suficient să se anunțe o sumă și un termen de recuperare.

Trebuie arătat:

• cum a fost calculată suma de peste 2,4 milioane de lei;
• ce perioadă și ce categorii de personal sunt vizate;
• ce prevederi legale au fost considerate încălcate;
• care este raportul dintre constatările auditului și hotărârile judecătorești invocate de angajați;
• cine a întocmit și cine a avizat statele de plată;
• cine a exercitat controlul financiar preventiv;
• cine a ordonanțat plățile;
• dacă au fost identificate responsabilități individuale;
• în ce condiții juridice pot fi recuperate sumele.

Codul muncii prevede că salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie. Aplicarea acestei reguli nu este însă automată în orice situație. Existența actelor adiționale, a hotărârilor judecătorești și a documentelor emise de angajator poate conduce la litigii care trebuie soluționate în funcție de circumstanțele concrete.

Cine plătește pentru lipsa filtrelor?

Dacă angajații sunt obligați să restituie banii, problema financiară poate fi transferată rapid asupra lor. Problema răspunderii administrative rămâne însă deschisă.

Cine răspunde pentru faptul că o plată declarată ulterior nelegală a trecut prin toate compartimentele instituției?

Cine trebuia să observe eroarea?

Când putea fi oprită?

De ce a fost descoperită numai după acumularea unei sume de peste 2,4 milioane de lei?

Serviciul Audit Public Intern al Primăriei Brașov are, între atribuții, evaluarea sistemelor de management financiar și control intern, a plăților, a sistemului contabil și a circuitului decizional al instituțiilor subordonate. Tot el monitorizează implementarea recomandărilor formulate în urma controalelor.

Consiliul Local nu ar trebui, prin urmare, doar să „ia act” de raport.

Aleșii locali trebuie să solicite documentele, să ceară explicații și să urmărească atât recuperarea eventualului prejudiciu, cât și stabilirea responsabilităților. În caz contrar, există riscul ca întreaga povară să ajungă la angajați, iar sistemul care a produs situația să rămână neschimbat.

Dincolo de prejudiciu

Opera Brașov nu trebuie redusă la acest scandal. Este o instituție importantă pentru oraș, construită prin munca mai multor generații de artiști și profesioniști.

Tocmai de aceea trebuie protejată.

Iar protejarea ei nu înseamnă ascunderea problemelor, ci clarificarea lor.

Cultura are nevoie de finanțare, de stabilitate și de respect pentru artiști. Dar are nevoie și de administratori competenți, economiști atenți, juriști care își asumă avizele și mecanisme de control care funcționează înainte ca prejudiciul să ajungă la milioane.

Artiștii trebuie să răspundă pentru ceea ce fac pe scenă. Cei care administrează banul public trebuie să răspundă pentru ceea ce semnează.

Surse: BizBrașov – informațiile privind măsura Curții de Conturi și termenul de recuperare; Primăria Municipiului Brașov – atribuțiile Serviciului Audit Public Intern; Bună Ziua Brașov – pozițiile sindicatului și conducerii Operei Brașov; Codul muncii și jurisprudența privind recuperarea sumelor salariale considerate nedatorate.