Opera Brașov, între bani de primit și bani de returnat. Cine a controlat legalitatea plăților?

Cristian Radu | News Connect

Opera Brașov se află într-o situație aparent contradictorie: municipalitatea alocă aproximativ șase milioane de lei pentru plata unor drepturi salariale câștigate în instanță, în timp ce instituția trebuie să recupereze aproape 12 milioane de lei, reprezentând salarii și accesorii calculate după aplicarea unei grile despre care auditorii susțin că nu avea bază legală.

Angajații primesc bani și, în același timp, li se poate cere să returneze bani.

Nu sunt însă aceleași sume, aceleași perioade și nici aceleași temeiuri juridice. Existența unor hotărâri judecătorești favorabile angajaților nu anulează automat constatările Curții de Conturi. Nici raportul de audit nu poate înlătura drepturile recunoscute prin hotărâri executorii.

Dincolo de acest circuit financiar complicat, apare însă întrebarea principală: cum au fost posibile, timp de mai mulți ani, plăți considerate nelegale, într-o instituție finanțată și supravegheată de municipalitate?

Șase milioane de lei, după alte cinci milioane

Primarul George Scripcaru a anunțat că aproximativ șase milioane de lei vor fi alocate prin rectificarea bugetară pentru plata unor drepturi salariale câștigate în instanță de angajații Operei Brașov.

În luna iulie, municipalitatea mai alocase aproximativ cinci milioane de lei pentru drepturile obținute de 141 de angajați. Plata fusese eșalonată în patru tranșe, pentru lunile iulie–octombrie.

Hotărârile judecătorești trebuie executate. Primăria nu poate refuza plata numai pentru că, ulterior, Curtea de Conturi a identificat alte probleme privind salarizarea.

Pentru o informare publică deplină trebuie însă precizat clar ce drepturi au fost câștigate în instanță, ce perioade acoperă, cine sunt beneficiarii și dacă hotărârile au legătură directă sau nu cu grila salarială contestată de auditori.

Aproape 12 milioane de lei de recuperat

Curtea de Conturi a verificat inițial un eșantion de 30 de angajați și a identificat plăți considerate fără bază legală în valoare de 2.405.087 de lei, pentru perioada 1 aprilie 2023–31 decembrie 2025.

Auditorii au solicitat extinderea verificărilor la întregul personal, stabilirea valorii complete, recalcularea obligațiilor fiscale și recuperarea sumelor. Termenul stabilit pentru aplicarea măsurilor este 29 ianuarie 2027. w

În urma extinderii analizei, Serviciul Audit Public Intern al Primăriei Brașov a calculat plăți salariale fără bază legală de 9.912.483 de lei. La acestea au fost adăugate accesorii de 2.066.652 de lei, rezultând 11.979.135 de lei.

Calculul extins vizează perioada aprilie 2023–mai 2026.

Cele două valori nu trebuie confundate. Suma de 2,4 milioane de lei rezultă din eșantionul verificat direct de Curtea de Conturi, iar valoarea de aproape 12 milioane de lei provine din extinderea calculelor asupra întregului personal.

De unde a apărut problema

Opera Brașov a aplicat grila salarială destinată instituțiilor de spectacole și concerte de importanță națională.

Ministerul Culturii a precizat că Opera Brașov nu deține acest statut. Instituția se află în subordinea Consiliului Local, iar recunoașterea ca instituție de importanță națională se poate face numai prin hotărâre de Guvern. Pentru Opera Brașov nu exista un asemenea act.

Începând cu 1 iunie 2026, personalul a fost încadrat pe grila destinată instituțiilor de spectacole aflate în subordinea autorităților locale.

Aplicarea grilei superioare a influențat salariile de bază, sporurile, indemnizațiile pentru concedii și alte drepturi calculate în raport cu salariul.

Raportul Curții de Conturi formulează o concluzie asupra conformității operațiunilor verificate. Stabilirea răspunderii individuale, a persoanelor de la care pot fi recuperate sumele și a cuantumului datorat de fiecare reprezintă însă etape administrative și juridice distincte. Deciziile pot fi contestate în instanță.

Artiștii nu și-au stabilit singuri salariile

News Connect a susținut și susține cultura. Dar susținerea culturii nu înseamnă acceptarea unei administrări în afara cadrului legal.

Artiștii nu sunt contabilii, economiștii, juriștii sau auditorii instituției. Ei nu stabilesc grila salarială, nu acordă Operei un anumit rang și nu efectuează controlul financiar preventiv. Angajații au primit salariile calculate și aprobate de propriul angajator.

Acest lucru nu înseamnă că orice sumă încasată poate fi păstrată indiferent de temeiul ei. Buna-credință și obligația de restituire vor trebui analizate potrivit legii, pentru fiecare situație.

Înseamnă însă că recuperarea banilor de la angajați nu poate înlocui stabilirea răspunderii celor care au decis, avizat, menținut și controlat mecanismul salarial.

Cum a monitorizat Primăria execuția bugetară?

Opera Brașov este finanțată din bugetul local. Bugetul instituției este aprobat de Consiliul Local, iar execuția sa este raportată și urmărită prin circuitele administrative ale autorității finanțatoare.

O întrebare devine, astfel, inevitabilă: cum a monitorizat Primăria Brașov execuția bugetară, prin persoanele și structurile responsabile, dacă plățile considerate nelegale au continuat din aprilie 2023 până în mai 2026?

Aprobarea bugetului nu înseamnă verificarea individuală, de către consilierii locali sau de către primar, a fiecărui stat de plată. Nici prezentarea unei execuții bugetare nu dovedește automat legalitatea fiecărei cheltuieli.

Dar între inițierea unui salariu și plata lui există mai multe filtre:

• conducerea instituției;
• compartimentul de resurse umane;
• serviciul financiar-contabil;
• controlul financiar preventiv propriu;
• compartimentul juridic, atunci când sunt solicitate avize;
• ordonatorul de credite;
• raportările către autoritatea finanțatoare;
• structura de audit public intern.

Dacă practica salarială s-a repetat timp de peste trei ani, trebuie stabilit ce a funcționat și ce nu a funcționat în acest circuit.

Întrebările la care Primăria trebuie să răspundă

Explicația publică nu se poate opri la constatarea că fosta conducere a aplicat o grilă greșită.

Trebuie clarificat:

• cine a decis utilizarea grilei superioare;
• ce documente au fundamentat decizia;
• cine a verificat și avizat statele de plată;
• dacă au existat obiecții juridice sau financiare;
• când a fost solicitat punctul de vedere al Ministerului Culturii;
• când a aflat Primăria că statutul Operei nu permitea aplicarea grilei;
• ce raportări privind cheltuielile salariale au fost transmise municipalității;
• ce verificări a efectuat auditul intern înaintea controlului Curții de Conturi;
• de ce neregula nu a fost identificată sau corectată mai devreme;
• cine răspunde pentru accesoriile de peste două milioane de lei.

Primarul George Scripcaru a atribuit public situația fostei conduceri și unei părți a sindicatului. Aceasta reprezintă poziția edilului, nu o stabilire definitivă a răspunderii juridice. www.radiobrasovfm.ro

Răspunderea nu se stabilește prin declarații politice, ci prin documente, atribuții, decizii administrative și, atunci când acestea sunt contestate, prin hotărâri judecătorești.

Cine suportă accesoriile?

Din suma totală calculată, peste două milioane de lei reprezintă accesorii.

Dacă salariile au fost stabilite de conducere, avizate prin circuitul intern și menținute mai mulți ani, trebuie explicat cine răspunde pentru costurile suplimentare acumulate până la corectarea situației.

Este dificil de susținut că întregul mecanism administrativ a funcționat, dar numai beneficiarii salariilor trebuie să suporte consecințele.

Trebuie analizat dacă toate persoanele vizate se află în aceeași situație. Funcția ocupată, perioada lucrată, contractul, deciziile primite, hotărârile judecătorești și momentul în care fiecare persoană a cunoscut situația juridică pot conduce la concluzii diferite.

O recuperare colectivă, fără individualizarea faptelor și responsabilităților, riscă să producă un nou val de litigii, plătite tot din resurse publice.

Dincolo de știre

Opera Brașov poate intra într-un circuit financiar și juridic absurd: bugetul local plătește drepturi recunoscute în instanță, instituția emite decizii de recuperare, angajații le contestă, iar municipalitatea suportă alte cheltuieli de judecată și eventuale noi accesorii.

Problema nu mai este doar una salarială. Este una de guvernanță și control instituțional.

Primăria nu poate apărea numai la final, în rolul autorității care constată prejudiciul și cere recuperarea banilor. Trebuie să explice și cum și-a exercitat, în perioada 2023–2026, responsabilitățile privind supravegherea financiară a instituției pe care o finanțează.

Răspunderea trebuie urmărită pe întregul traseu: de la inițierea încadrării salariale și avizarea ei până la plata efectivă, raportarea execuției bugetare și controlul intern.

Brașovul are nevoie de o Operă puternică, de artiști respectați și de o finanțare publică suficientă. Are nevoie însă și de administratori care cunosc legea, de controale care funcționează la timp și de responsabilități care nu dispar în interiorul sistemului.

Cultura trebuie finanțată. Drepturile câștigate trebuie plătite. Sumele nelegale trebuie recuperate potrivit legii. Dar eroarea administrativă trebuie asumată de cei care au produs-o, au avizat-o sau aveau obligația să o oprească — nu transferată integral asupra artiștilor.

Surse

• Curtea de Conturi – Raportul de audit de conformitate nr. 67019 din 1 octombrie 2026. www.curteadeconturi.ro
• Radio România Brașov FM – alocarea celor șase milioane de lei și poziția primarului. www.radiobrasovfm.ro
• Radio România Brașov FM – plățile anunțate în luna iulie și situația celor 141 de angajați. www.radiobrasovfm.ro
• BizBrașov – constatările pentru eșantionul verificat și termenul stabilit de auditori. bizbrasov.ro
• BizBrașov – calculul extins la întregul personal și valoarea accesoriilor. bizbrasov.ro
• Radio România Brașov FM – poziția Ministerului Culturii și situația grilei salariale. www.radiobrasovfm.ro