Radar energetic | România, pe primul loc în UE la scumpirea electricității. Factura nominală nu spune însă întreaga poveste

Cristian Radu | News Connect

România a înregistrat cea mai mare creștere din Uniunea Europeană a prețului energiei electrice plătit de gospodării în primul semestru din 2026: plus 51,6% față de aceeași perioadă din 2025, calculat în moneda națională.

Mai grav, după corectarea prețurilor cu puterea de cumpărare, România ajunge pe primul loc în Uniunea Europeană la costul electricității pentru consumatorii casnici: 46,9 PPS pentru 100 kWh.

În cazul gazelor naturale, situația este diferită. România păstrează unul dintre cele mai mici prețuri nominale din UE, dar înregistrează tot cea mai mare creștere anuală dintre statele pentru care Eurostat are date disponibile: plus 9,3%.

Datele au fost publicate de Eurostat în 30 octombrie 2026, în două comunicări distincte privind electricitatea și gazele naturale. Ele nu trebuie confundate cu raportările europene despre deficit sau cu alte statistici economice publicate anterior.

România conduce clasamentul scumpirilor la electricitate

Comparativ cu primul semestru din 2025, cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitate, exprimate în monedele naționale, au fost:

Țara	Creșterea prețului
România	+51,6%
Irlanda	+19,8%
Finlanda	+18,4%

La polul opus, Danemarca a înregistrat o reducere de 31,7%, iar Luxemburg, de 24,1%.

Prețul mediu al electricității pentru gospodăriile din România a ajuns la aproximativ 0,284 euro/kWh, cu taxe incluse. Valoarea este apropiată de media europeană, dar impactul asupra bugetului unei gospodării este mult mai mare decât în statele cu venituri superioare.

Aici apare diferența dintre preț și accesibilitate.

O precizare importantă despre media europeană

Eurostat arată că prețul mediu al electricității pentru gospodăriile din UE a scăzut în primul semestru din 2026 la 0,28 euro/kWh, de la aproximativ 0,29 euro/kWh.

Reducerea de 2,2% este calculată față de semestrul al doilea din 2025, nu față de primul semestru din 2025. În schimb, creșterea de 51,6% raportată pentru România este calculată față de primul semestru din 2025.

Cele două procente folosesc, așadar, baze de comparație diferite și nu trebuie așezate direct față în față fără această explicație. Eurostat

La nivel european, ponderea taxelor și contribuțiilor în factura finală a coborât ușor, de la 28,9% în semestrul al doilea din 2025 la 28,4% în primul semestru din 2026.

În același timp, prețurile rămân peste nivelurile existente înaintea crizei energetice declanșate în 2022.

Prețul nominal și prețul suportat

În valori nominale, cea mai scumpă electricitate din UE a fost înregistrată în Irlanda, cu 0,39 euro/kWh. Germania și Belgia au urmat cu aproximativ 0,36 euro/kWh.

Cele mai mici prețuri nominale au fost în Ungaria, cu 0,11 euro/kWh, și în Malta și Bulgaria, cu câte 0,13 euro/kWh.

România nu ocupă primul loc în acest clasament nominal. Ajunge însă pe primul loc atunci când prețul este raportat la puterea de cumpărare:

Țara	Prețul electricității în PPS/100 kWh
România	46,9
Polonia	41,1
Cehia	34,3

Cele mai mici valori ajustate la puterea de cumpărare au fost înregistrate în Malta, Ungaria și Luxemburg.

PPS — standardul puterii de cumpărare — nu reprezintă suma înscrisă în factură. Este un instrument statistic prin care Eurostat elimină o parte din diferențele de nivel al prețurilor și veniturilor dintre state.

Cu alte cuvinte, românii nu plătesc cel mai mare preț nominal pentru fiecare kilowatt-oră, dar suportă cel mai mare efort economic din UE pentru plata electricității.

Efectul ieșirii din plafonare

Creșterea de 51,6% trebuie analizată în contextul încheierii schemei de plafonare-compensare a electricității la 1 iulie 2025.

Până la 30 iunie 2025, consumatorii casnici plăteau, în funcție de consum și categorie, prețuri plafonate de 0,68 lei, 0,80 lei sau 1,30 lei/kWh. De la 1 iulie, facturarea a revenit la prețurile stabilite prin contractele de furnizare. anre.ro

Primul semestru din 2025 a fost integral acoperit de plafonare. Primul semestru din 2026 a fost integral în piața neplafonată.

Comparația Eurostat surprinde, prin urmare, două regimuri de preț diferite. Saltul statistic nu s-a produs numai din evoluția prețului angro al energiei, ci și din transferarea către consumator a prețului contractual care fusese anterior limitat prin intervenția statului.

Această precizare explică o parte importantă a diferenței, dar nu o face mai puțin reală pentru gospodării. Factura plătită după ieșirea din schemă este cea care intră în bugetul familiei.

Gaze ieftine nominal, dar cu cea mai mare creștere

În primul semestru din 2026, prețul mediu al gazelor naturale pentru gospodăriile din UE a coborât la aproximativ 0,11 euro/kWh.

Scăderea a fost de 10,2% față de semestrul al doilea din 2025 și de 3,5% față de primul semestru din 2025. Este cel mai redus nivel mediu european înregistrat după primul semestru din 2022. Eurostat

România a avut un preț nominal de aproximativ 0,06 euro/kWh, printre cele mai mici din Uniunea Europeană:

Țara	Prețul gazelor
Ungaria	0,03 euro/kWh
Croația	0,05 euro/kWh
România și Slovacia	0,06 euro/kWh

În același timp, România a înregistrat cea mai mare creștere anuală, calculată în moneda națională:

Țara	Creșterea față de S1 2025
România	+9,3%
Croația	+8,9%
Slovacia	+6,6%

Formularea corectă este, așadar: România are unul dintre cele mai mici prețuri nominale la gaze, dar cea mai mare creștere anuală dintre statele pentru care Eurostat a publicat date.

Gazele au avut alt calendar al plafonării

Ieșirea din plafonare nu s-a produs simultan pentru electricitate și gaze.

Pentru electricitate, schema s-a încheiat la 30 iunie 2025. Pentru gazele naturale, măsurile de plafonare au continuat până la 31 martie 2026. anre.ro

Prin urmare, datele Eurostat pentru gazele din primul semestru al anului 2026 combină trei luni în care schema era încă aplicată cu trei luni ulterioare încheierii acesteia.

Creșterea de 9,3% nu poate fi explicată exclusiv prin liberalizare fără o defalcare trimestrială. Aceasta este o diferență metodologică importantă față de situația electricității.

De ce produce România energie, dar populația o suportă greu?

România are producție hidro, nucleară, gaze naturale, regenerabile și o pondere importantă a energiei cu emisii reduse. Aceste avantaje nu se transformă automat într-o factură accesibilă.

Prețul final include mai multe componente:

• energia activă;
• transportul;
• distribuția;
• serviciile de sistem;
• furnizarea;
• taxele și contribuțiile;
• TVA;
• costurile dezechilibrelor și ale profilului de consum.

Producția internă nu înseamnă că energia este transferată direct și ieftin către fiecare gospodărie. Piața funcționează prin contracte, tranzacții, tarife reglementate și mecanisme europene de formare a prețului.

Întrebarea relevantă nu este numai câtă energie produce România, ci cum ajunge avantajul resurselor interne în factura consumatorului.

Cine răspunde

Datele Eurostat cer explicații din partea mai multor instituții.

Guvernul trebuie să explice rezultatul tranziției de la plafonarea generală la protecția țintită și dacă sprijinul ajunge efectiv la gospodăriile vulnerabile.

Ministerul Energiei trebuie să prezinte efectele ieșirii din schemă, impactul contractelor și măsurile prin care producția internă și investițiile în rețele pot reduce costul final.

ANRE trebuie să arate cum au evoluat componentele facturii, ofertele furnizorilor, schimbările de contract și nivelul concurenței.

Furnizorii trebuie să explice transparent prețurile contractuale și diferențele dintre oferte.

Operatorii de transport și distribuție trebuie să lege tarifele încasate de investițiile, pierderile și calitatea serviciului oferit.

Fără această descompunere, consumatorului i se spune doar că plafonarea s-a încheiat și că piața funcționează. Eurostat arată însă rezultatul: prețul suportat de gospodăriile românești a crescut cel mai mult din Uniunea Europeană.

Dincolo de știre

România nu are cea mai scumpă electricitate în euro. Are însă electricitatea cea mai greu de plătit din Uniunea Europeană atunci când costul este raportat la puterea de cumpărare.

Aceasta este problema pe care comparațiile nominale o pot ascunde.

La gaze, prețul rămâne printre cele mai mici din UE, dar direcția este tot de creștere, în timp ce media europeană scade. Este un avertisment pentru perioada următoare, nu dovada că România a ajuns deja în vârful clasamentului nominal.

Eurostat nu spune cine este vinovat și nici ce măsură trebuie adoptată. Arată rezultatul comparabil al politicilor, contractelor, tarifelor și veniturilor.

O politică energetică nu este performantă doar pentru că țara produce, exportă sau investește. Este performantă atunci când energia rămâne accesibilă pentru cei care o plătesc. Iar la acest capitol, România se află pe primul loc exact acolo unde nu și-ar fi dorit: la povara electricității raportată la puterea de cumpărare.

Surse

• Eurostat, 30 octombrie 2026 – prețurile electricității pentru gospodării în primul semestru. Eurostat
• Eurostat, 30 octombrie 2026 – prețurile gazelor naturale pentru gospodării. Eurostat
• ANRE – încetarea schemei de sprijin pentru electricitate la 1 iulie 2025. anre.ro
• ANRE – perioadele de aplicare a plafonării pentru electricitate și gaze naturale. anre.ro

Foto: IA