
Cristian Radu | News Connect
Dincolo de RATBV și Compania Apa, Municipiul Brașov și Consiliul Județean controlează alte întreprinderi care administrează patrimoniu, păduri, lucrări publice, aeroportul și parcurile industriale.
Analiza ultimilor zece ani arată trei fenomene: mandate provizorii prelungite, treceri din consiliile de administrație în conducerea executivă și persoane regăsite succesiv sau simultan în mai multe întreprinderi publice.
Această recurență nu demonstrează singură favoritismul. Dar, fără criterii și evaluări publice, poate transforma guvernanța corporativă într-un circuit rezervat oamenilor deja cunoscuți de autorități și partide.
RIAL administrează locuințe și spații comerciale ale municipiului. Compania a ajuns de la un profit modest, de aproximativ 30.000 de lei în 2017, la o pierdere de aproape patru milioane de lei în 2024. În 2025, Consiliul Local a aprobat demersurile pentru deschiderea procedurii insolvenței.
Problema nu poate fi pusă numai în sarcina ultimului director. Consiliile de administrație au aprobat sau supravegheat bugetele, investițiile, creanțele și contractele societății.
În 2021, societatea funcționa deja cu trei administratori provizorii. În decembrie 2024 a fost numită o altă conducere temporară, modificată în martie 2025. Membrii propuși au fost:
Mandatele erau de maximum cinci luni, cu posibilitatea unei singure prelungiri de două luni.
Repetarea provizoratului este relevantă. Un CA temporar poate administra urgențele, dar nu poate justifica ani întregi de lipsă a unei conduceri stabile. În cazul RIAL, întrebarea esențială este când au aflat administratorii că societatea se îndreaptă spre insolvență și ce măsuri au cerut înainte ca situația financiară să devină critică.
Din documentele publice consultate nu rezultă o suprapunere evidentă a actualilor administratori RIAL cu celelalte companii analizate. Aceasta nu înseamnă că nu există, ci că municipalitatea nu oferă un registru centralizat al tuturor mandatelor.
TETKRON a pierdut în 2016 rolul principal în sistemul centralizat de termoficare, a trecut prin insolvență și s-a reprofilat spre lucrări executate pentru municipalitate. A ieșit din insolvență în 2025, după care organigrama a fost din nou modificată.
În ultimii ani, conducerea societății a fost marcată de numiri provizorii. În 2023, cei trei administratori temporari proveneau din propunerile autorității tutelare, PSD și PNL. Mandatul era de maximum cinci luni, cu posibilitatea unei prelungiri de două luni.
Un nume important pentru analiza circulației între întreprinderi este Liliana Ialomițianu. Aceasta a fost administrator și administrator special la TETKRON, inclusiv în perioada insolvenței. În 2024–2025 a apărut și pe lista pentru Consiliul de Administrație al Aeroportului Brașov, iar declarația sa de avere depusă la aeroport consemnează venitul obținut de la TETKRON. În iunie 2026, o adresă transmisă de aceasta către TETKRON a determinat inițierea numirii unui alt administrator provizoriu.
Este un caz documentat de trecere între două întreprinderi aflate sub autorități diferite:
TETKRON – Municipiul Brașov → Aeroport – Consiliul Județean Brașov.
Legal, o persoană poate deține concomitent cel mult două mandate în consiliile unor întreprinderi publice. Întrebarea editorială nu este doar dacă numirea era permisă, ci ce performanțe de la TETKRON au recomandat-o pentru administrarea unui aeroport.
Regia Pădurilor Kronstadt este una dintre puținele întreprinderi municipale care nu a trecut printr-o criză financiară publică similară RIAL sau TETKRON.
Conducerea executivă este asigurată de directorul-șef de ocol Dan Viciu Olteanu. În februarie 2025 au fost numiți pentru patru ani:
Pagina actuală a regiei mai afișează patru administratori, fără Mihai Zup, diferență care ar trebui explicată public. hotarari.ro
Aici apare a doua suprapunere documentată. Daniela-Lenuța Mateescu a devenit administrator al Regiei Kronstadt în februarie 2025, iar în octombrie 2025 a fost numită administrator provizoriu la Compania Apa. Mandatul provizoriu de la compania regională de apă a fost ulterior prelungit în 2026.
Compania Apa nu este reevaluată în acest articol, dar mandatul trebuie menționat deoarece demonstrează prezența simultană a aceleiași persoane în două consilii de administrație publice.
Nu rezultă automat o incompatibilitate. Legea permite maximum două mandate. Dar autoritățile trebuie să explice cum au verificat timpul disponibil, independența și eventuala suprapunere a responsabilităților.
Aeroportul Brașov oferă unul dintre cele mai clare exemple de trecere din Consiliul de Administrație în management.
După demiterea directorului Alexandru Anghel, în decembrie 2023, conducerea executivă a fost preluată interimar de Constantin Albu, care era deja membru al CA. Mandatul său a fost prelungit succesiv deoarece selecția unei conduceri definitive a întârziat.
În perioada interimatului, consiliul era format din:
În 2025, după o procedură la care au participat 12 persoane, pentru mandatul complet au fost selectați Daniel Micu, Mihai Iordache, Mihai Pascu, Mihai-Adrian Hârlab și Liliana Ialomițianu. Daniel Micu și Mihai Pascu au trecut astfel din CA interimar în CA cu mandat complet.
Ulterior, Daniel Micu, președinte al CA atât în formula anterioară, cât și în cea selectată în 2025, a câștigat concursul pentru funcția de director general.
Traseul este clar:
președinte CA interimar → președinte CA cu mandat complet → director general.
Procedura poate fi legală și rezultatul poate reflecta competența candidatului. Totuși, când președintele structurii care controlează managementul devine el însuși candidat la conducerea executivă, transparența selecției trebuie să fie maximă: abținerea de la deciziile relevante, publicarea punctajelor și clarificarea rolului avut de fiecare administrator.
În același timp, reconfirmarea lui Daniel Micu și Mihai Pascu arată că noul CA nu a însemnat o ruptură totală față de conducerea provizorie.
Consilprest este compania cu cea mai redusă vizibilitate publică din portofoliul Consiliului Județean. În 2020, Adrian-Radu Ticușan a fost numit director general.
Numele său apare însă mai devreme în sistemul întreprinderilor județene:
Documentele din 2014 îl indică în CA Metrom alături de Imelda Toaso, Panait Niculescu, Silviu Hârsovescu și Mircea Anghel. Alte documente ale CJ consemnează propunerea sa pentru CA Consilprest.
Este unul dintre cele mai clare cazuri de circulație între două societăți ale aceluiași proprietar public:
CA Metrom → CA Consilprest → director general Consilprest.
Pentru evaluarea acestui traseu lipsesc însă informațiile esențiale: punctajele obținute, indicatorii îndepliniți și rezultatele care au justificat fiecare promovare.
Metrom Industrial Parc a fost administrată în ultimul deceniu prin mai multe formule de CA, inclusiv mandate provizorii.
Un caz relevant este Liviu Cocoș:
Documentele financiare ale IAR consemnează mandatul său la Metrom din aprilie 2021, iar rapoartele Metrom îl includ în structurile CA.
Traseul arată o acumulare succesivă de funcții în întreprinderi controlate de CJ, de stat și de autorități locale. Nu toate mandatele au fost neapărat simultane, dar recurența este evidentă.
În decembrie 2025, Metrom a primit din nou administratori provizorii. Lucian Cupu, deja prezent în conducerea companiei în anii anteriori, a revenit ca președinte provizoriu al CA. Conducerea executivă era asigurată provizoriu de Voica Pop.
În mai 2026, Metrom a fost absorbită de Carfil Industrial Parc și radiată. Fuziunea a închis juridic una dintre societăți, dar nu a oferit încă un bilanț public al economiilor obținute sau al modului în care au fost redistribuiți managerii și administratorii.
După fuziune, Carfil Industrial Parc a preluat activitatea Metrom. Actualii administratori au primit mandate provizorii de cinci luni, iar Consiliul Județean a declanșat selecția pentru trei administratori cu mandate 2026–2030.
Testul real al reorganizării va fi componența noului CA:
Fără aceste informații, fuziunea poate rămâne o reorganizare juridică, nu o schimbare de guvernanță.
| Persoană | Traseu în întreprinderile publice |
| Liliana Ialomițianu | TETKRON – administrator/administrator special → CA Aeroport |
| Daniela-Lenuța Mateescu | CA Regia Kronstadt → CA provizoriu Compania Apa, mandate suprapuse |
| Adrian-Radu Ticușan | CA Metrom → CA Consilprest → director general Consilprest |
| Liviu Cocoș | CA Metrom → director interimar/general Metrom → CA IAR → director provizoriu Compania Apa |
| Constantin Albu | Membru CA Aeroport → director general interimar Aeroport |
| Daniel Micu | Președinte CA interimar Aeroport → președinte CA cu mandat complet → director general |
| Mihai Pascu | Membru CA interimar Aeroport → membru CA cu mandat complet |
| Lucian Cupu | Administrator Metrom → președinte CA provizoriu Metrom |
Aceste trasee nu sunt, prin ele însele, probe de ilegalitate. Ele demonstrează însă existența unui bazin relativ restrâns de persoane din care autoritățile selectează repetat administratori și directori.
Răspunsul nu poate fi dat numai prin numărarea mandatelor.
O persoană poate fi reconfirmată pentru că a obținut rezultate. Dar autoritatea publică trebuie să demonstreze această performanță prin:
Dacă aceste date lipsesc, experiența și „abonamentul” devin imposibil de separat.
Cea mai mare problemă nu este că un nume apare de două ori. Este că publicul nu poate afla ușor de ce a fost ales din nou, ce a realizat în primul mandat și cine și-a asumat politic propunerea.
Municipiul și Consiliul Județean ar trebui să publice împreună un registru pentru toate întreprinderile controlate, care să cuprindă:
OUG 109/2011 permite unei persoane să exercite concomitent cel mult două mandate de administrator în întreprinderi publice. Limita legală nu răspunde însă la întrebarea politică: de ce ajung aceiași oameni, din nou și din nou, în pozițiile disponibile?
După zece ani, Brașovul nu duce lipsă de proceduri de selecție. Duce lipsă de dovada publică că aceste proceduri au lărgit competiția și au ales de fiecare dată cea mai bună conducere.
Foto: IA