Guvernanța corporativă la RATBV și Compania Apa Brașov: procedurile trebuie încheiate înainte ca presiunea economică să ajungă în tarife

Guvernanta corporativa & Meritocratie, Actualitate1 month ago54 Views

Cristian Radu | News Connect

RATBV și Compania Apa Brașov au documentele esențiale prevăzute de legislația guvernanței corporative, dar informațiile publice nu demonstrează fără echivoc că ambele societăți au depășit etapa provizoratului.

Clarificarea mandatelor nu mai poate fi tratată ca o simplă formalitate administrativă. Bâlbâielile și blocajele manifestate încă de anul trecut, creșterea costurilor cu energia și deteriorarea contextului economic obligă cele două companii să încheie rapid și conform legii procedurile de selecție, pentru a se concentra asupra managementului real.

RATBV: selecția s-a încheiat, provizoratul apare în continuare

RATBV a publicat raportul final din 9 iunie 2026 privind selecția pentru două posturi vacante în Consiliul de administrație. Procedura a primit avizul conform al Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice – AMEPIP la 18 iunie.

Din punctul de vedere al selecției, procesul pare încheiat. Pagina actuală a Consiliului de administrație îi prezintă însă în continuare pe cei cinci membri drept „administratori provizorii”:

Gabriela Dana Vlad – președinte;
Cornel Cațavei – vicepreședinte;
Petru Petre – membru;
George Adrian Antohe-Marica – membru;
Mihai Ștefan Cruceru – membru.

Poate fi vorba despre o simplă neactualizare a paginii. Din informațiile publicate nu rezultă însă suficient de clar dacă Adunarea Generală a Acționarilor a făcut numirile definitive, când au început mandatele, cât durează acestea și dacă au fost semnate contractele de mandat.

RATBV îi prezintă pe Andrei Capraru drept director general și pe Alina Magdalina drept director economic. Pagina conducerii nu oferă însă toate informațiile necesare pentru a înțelege natura și durata mandatelor executive sau procedura în urma căreia acestea au fost acordate.

Cine reprezintă acționarii în AGA RATBV

Adunarea Generală a Acționarilor RATBV este formată din reprezentanții celor doi acționari ai societății. Potrivit celor mai recente documente identificate, Municipiul Brașov este reprezentat de Sorin Bâscă și Marius-Tibi Neculăescu, iar comuna Prejmer, de Mihai Apafi.

Marius-Tibi Neculăescu a fost desemnat de Consiliul Local Brașov la 26 iunie 2026, după retragerea lui Vasile Mezdrea. Acesta și-a motivat plecarea din AGA prin faptul că activitatea reprezentanților nu este remunerată.

Demisia lui Vasile Mezdrea din Consiliul Local, anunțată la 28 august, este un act ulterior și distinct de plecarea sa din AGA RATBV.

Situația scoate la iveală chiar problema de transparență urmărită de acest articol. Pagina RATBV dedicată AGA publică hotărârile adoptate, dar nu oferă separat și vizibil o componență nominală actualizată, împreună cu actul desemnării și durata mandatului fiecărui reprezentant.

Cetățeanul trebuie să reconstituie componența AGA consultând succesiv hotărâri ale societății, decizii ale Consiliului Local și informații din presă. Identitatea persoanelor care exercită drepturile acționarilor și participă la deciziile privind administratorii, bugetul și conducerea nu ar trebui să fie o informație obținută printr-o asemenea căutare.

Compania Apa: indicatori publicați, conducere executivă provizorie

Compania Apa Brașov publică rapoarte privind realizarea indicatorilor din contractele de mandat. Raportul pentru primul trimestru din 2026 este întocmit în baza OUG 109/2011 și este semnat de Ilie Bălan în calitate de director general provizoriu.

Documentul include indicatori financiari, operaționali și de guvernanță, precum participarea administratorilor la ședințe, veniturile, investițiile și satisfacția clienților.

Existența raportării este un pas necesar. Relevanța unora dintre rezultate rămâne însă discutabilă. Satisfacția clienților este prezentată la nivelul de 95%, dar procentul provine din numai 22 de răspunsuri. Un asemenea eșantion nu poate descrie convingător experiența întregii comunități deservite de companie.

În paralel, publicarea proiectului Scrisorii de așteptări pentru perioada 2026–2030 indică pregătirea unui nou ciclu de selecție. Documentul este o etapă obligatorie pentru declanșarea procedurii, nu dovada că aceasta a fost finalizată.

Prin urmare, Compania Apa are instrumente formale de guvernanță și publică indicatori, dar stabilizarea conducerii executive nu apare încă încheiată.

Cine reprezintă acționarii la Compania Apa

Adunarea Generală a Acționarilor Companiei Apa Brașov este mai largă decât cea a RATBV. Societatea are opt acționari publici:

Județul Brașov – 42% din capitalul social;
Municipiul Brașov – 42%;
orașul Rupea – 3,4%;
orașul Ghimbav – 3,1%;
comuna Hărman – 2,8%;
comuna Hălchiu – 2,7%;
comuna Sânpetru – 2,2%;
comuna Apața – 1,8%.

Consiliul Județean și Municipiul Brașov controlează împreună 84% din capitalul social și au, implicit, o influență decisivă asupra hotărârilor AGA.

Compania publică structura acționariatului, dar nu prezintă într-un singur loc o listă nominală și actualizată a reprezentanților celor opt acționari, împreună cu actele de desemnare și durata mandatelor acestora.

Pentru identificarea persoanelor care exercită efectiv dreptul de vot trebuie consultate separat hotărârile Consiliului Județean, ale celor șapte consilii locale și documentele societății.

Aceasta este o vulnerabilitate reală de transparență. Publicul ar trebui să poată afla imediat cine reprezintă fiecare acționar, în baza cărui mandat și cum a votat în problemele importante ale companiei.

AGA Companiei Apa nu trebuie confundată cu ADIDAJ

Adunarea Generală a Acționarilor Companiei Apa, Adunarea Generală a ADIDAJ și Consiliul director al asociației sunt structuri diferite.

AGA Companiei Apa exprimă voința celor opt acționari ai societății. ADIDAJ exercită atribuțiile de autoritate publică tutelară și de coordonare a serviciului în numele localităților membre.

Consiliul director al ADIDAJ este prezentat în următoarea componență:

Elena-Mariana Mone – președinte;
Laszlo Barabas;
Sorin Taus;
Alexandru Opriș;
Ioana Drugan.

Această listă nu reprezintă componența AGA Companiei Apa.

Diferența este esențială. Una este structura care exercită autoritatea tutelară și gestionează relația regională privind serviciul, iar alta este adunarea în care acționarii votează asupra situațiilor financiare, bugetului, administratorilor și celorlalte decizii societare.

O procedură afectată de suspiciuni

Situația Companiei Apa trebuie privită și în contextul anchetei anunțate de Direcția Națională Anticorupție în 2025, privind presupuse intervenții în procedurile de selecție a unor administratori și directori.

Comunicatele DNA descriu acuzațiile formulate de procurori. Ancheta nu reprezintă o hotărâre judecătorească definitivă, iar persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Existența dosarului justifică însă refacerea credibilității procesului prin transparență integrală: criterii publice, calendar precis, expert independent selectat verificabil, motivarea rezultatelor și delimitarea clară dintre autoritatea tutelară, AGA, Consiliul de administrație și conducerea executivă.

Două întrebări care nu mai pot fi ocolite

Totuși, două întrebări se cuvin formulate.

Prima: de ce se manifestă, încă de anul trecut, atâtea ezitări, reluări și blocaje în selecțiile conducerilor celor două companii? De ce mediul politic nu lasă aceste proceduri să-și urmeze cursul firesc, în termene clare și pe baza unor criterii profesionale, pentru a crea condițiile maximizării rezultatelor financiare și operaționale?

A doua: de ce transparența nu caracterizează integral aceste procese, astfel încât documentele, etapele, termenele, criteriile, reprezentanții acționarilor și deciziile să poată fi urmărite de orice cetățean?

Documentele analizate nu permit prezentarea unei intervenții politice în ambele proceduri ca fapt dovedit. Succesiunea provizoratelor, întârzierile și reluarea selecțiilor justifică însă formularea acestor întrebări.

Nici lipsa informațiilor complete și actualizate nu demonstrează automat existența unor nereguli. Creează însă un spațiu în care apar suspiciuni — uneori justificate, alteori fără temei.

Tocmai instituțiile și companiile implicate au obligația să închidă acest spațiu prin publicarea promptă a tuturor informațiilor relevante.

Transparența nu înseamnă doar încărcarea unor documente pe un site. Înseamnă prezentarea coerentă a întregului proces: cine decide, ce etapă s-a încheiat, ce urmează, de ce au apărut întârzieri, cine răspunde, când expiră mandatele și prin ce indicatori vor fi evaluate persoanele numite.

Atunci când aceste informații lipsesc sau se contrazic, chiar și o procedură corectă devine vulnerabilă la neîncredere. Suspiciunile nu sunt eliminate prin tăcere, ci prin claritate.

Energia schimbă datele problemei

Încheierea procedurilor devine urgentă deoarece ambele companii furnizează servicii publice esențiale și sunt puternic expuse costului energiei.

RATBV operează o flotă tot mai electrificată, alături de vehicule alimentate cu carburanți. Compania Apa consumă energie pentru captare, pompare, tratare, distribuție și epurare.

Orice scumpire se transmite în costurile de operare și, mai devreme sau mai târziu, pune presiune asupra subvențiilor, tarifelor și bugetelor locale.

Conducerile provizorii pot asigura funcționarea curentă, dar provizoratul prelungit afectează asumarea unor decizii multianuale: contractarea energiei, investițiile în eficiență, reorganizarea activităților, accesarea finanțărilor și negocierea contractelor importante.

Un management profesionist nu poate produce rezultate pe termen lung dacă funcționează sub mandate fragile și într-o incertitudine permanentă privind conducerea.

Ce trebuie măsurat la RATBV

Evaluarea operatorului de transport nu poate rămâne limitată la numărul vehiculelor cumpărate sau al kilometrilor parcurși.

Un bilanț relevant ar trebui să prezinte periodic:

consumul de energie raportat la numărul călătorilor transportați;
consumul și costul energetic pentru fiecare kilometru;
gradul de încărcare pe trasee și intervale orare;
costul unei călătorii și contribuția subvenției publice;
disponibilitatea vehiculelor și numărul curselor neefectuate;
veniturile proprii și evoluția compensației acordate de autorități;
economiile obținute prin electrificare și digitalizare.

Un autobuz electric este mai puțin poluant în exploatare, dar performanța economică depinde și de prețul energiei, gradul de utilizare, costul mentenanței și durata de funcționare a bateriilor.

Ce trebuie măsurat la Compania Apa

În cazul Companiei Apa, indicatorii trebuie legați direct de consumul resurselor și de serviciul primit de utilizator:

energia consumată pentru fiecare metru cub captat, tratat și distribuit;
energia necesară epurării unui metru cub de apă uzată;
pierderile din rețea;
cantitatea de apă care nu produce venituri;
avariile și durata întreruperilor;
costurile de exploatare și mentenanță;
investițiile realizate, nu doar cele contractate;
influența eficienței energetice asupra tarifelor;
satisfacția utilizatorilor, măsurată prin eșantioane reprezentative.

O creștere a veniturilor companiei nu demonstrează automat și o creștere a eficienței. Veniturile pot avansa inclusiv prin majorarea tarifelor. Testul real este raportul dintre bani, resursele consumate, pierderile din sistem și calitatea serviciului.

Dincolo de documente

RATBV pare mai aproape de finalizarea selecției, dar statutul mandatelor trebuie clarificat public. Compania Apa publică mai multe informații despre indicatori, însă funcționează cu un director general provizoriu și pregătește un nou ciclu de selecție.

Schimbările generate de contextul economic și de creșterea prețurilor și tarifelor la energie obligă ambele companii să încheie rapid, transparent și în deplină conformitate cu legea toate diligențele de guvernanță corporativă.

După aceea, atenția trebuie mutată de la organigrame, proceduri și numiri la managementul real: controlul costurilor, eficiența energetică, continuitatea serviciilor, investițiile necesare și adaptarea deciziilor la condițiile economice ale momentului.

Guvernanța corporativă nu înseamnă doar numirea unor persoane și completarea unor documente. Ea trebuie să producă responsabilitate, capacitate de anticipare și rezultate măsurabile.

Costul întârzierilor nu rămâne în instituțiile care fac numirile. El ajunge în bugetul local, în subvenția pentru transport, în tariful apei și, în cele din urmă, la cetățean.

Diferența dintre o administrare formală și un management performant se va vedea în autobuzele care ajung la timp, în apa care nu se pierde înainte de a ajunge la consumator și în factura plătită de fiecare brașovean.

Surse: