Economia se „reechilibrează”, dar deficitul extern urcă la 14,2 miliarde de euro

Deficitul contului curent al României a ajuns la 14,202 miliarde de euro în primul semestru din 2026, față de 13,555 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut. Creșterea este de 647 de milioane de euro, respectiv aproape 4,8%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României.

Indicatorul arată că economia continuă să plătească în exterior mai mult decât încasează din exporturi, servicii, investiții și transferuri. Diferența nu provine doar din consumul populației, dar reflectă dependența persistentă de importuri și capacitatea insuficientă a producției interne de a acoperi cererea.

Deficitul de bunuri a ajuns la 16,4 miliarde de euro

Cea mai mare vulnerabilitate rămâne comerțul cu bunuri. Deficitul acestei componente a ajuns la 16,396 miliarde de euro, cu 121 de milioane de euro peste nivelul înregistrat în primul semestru din 2025.

România importă masiv produse alimentare, bunuri de consum, echipamente, componente industriale, produse chimice și resurse energetice. O parte dintre aceste importuri susține investițiile și producția, dar o altă parte acoperă bunuri care ar putea fi realizate în țară dacă ar exista capacități suficiente și lanțuri locale mai bine dezvoltate.

Deficitul comercial nu poate fi redus, așadar, la ideea că populația „cumpără prea mult”. El arată și limitele structurale ale economiei: producție cu valoare adăugată redusă, procesare insuficientă și dependență de componente sau materii prime din exterior.

Serviciile compensează o parte din pierdere

Balanța serviciilor a rămas punctul forte al economiei, cu un excedent de aproximativ 6,68 miliarde de euro, ușor peste cel din perioada similară a anului trecut.

Transporturile au generat un excedent de 3,218 miliarde de euro, iar serviciile de telecomunicații, informatice și informaționale au contribuit cu 3,584 miliarde de euro.

Fără aceste încasări, dezechilibrul extern al României ar fi fost mult mai mare. Practic, performanța companiilor din transport, IT și alte servicii exportabile acoperă o parte din deficitul produs de comerțul cu bunuri.

Turismul evoluează însă în direcția opusă. Deficitul componentei de călătorii a ajuns la 2,485 miliarde de euro, față de 1,951 miliarde în primul semestru din 2025. Diferența arată că rezidenții continuă să cheltuiască în străinătate considerabil mai mult decât încasează România de la vizitatorii străini.

Mai mulți bani au ieșit sub formă de venituri

Deficitul veniturilor primare s-a adâncit cu 849 de milioane de euro, până la 4,689 miliarde de euro. Aici sunt incluse, între altele, profiturile, dividendele, dobânzile și veniturile din muncă transferate între România și exterior.

Această componentă explică cea mai mare parte a deteriorării contului curent față de anul trecut. Prezența capitalului străin aduce investiții, locuri de muncă și tehnologie, dar generează și ieșiri de profituri și dividende.

Balanța veniturilor secundare, în care intră transferurile curente, a avut în schimb o contribuție pozitivă de 265 de milioane de euro față de perioada comparată.

Investițiile străine au scăzut puternic

O altă evoluție importantă este reducerea investițiilor directe ale nerezidenților. Acestea au însumat numai 669 de milioane de euro în primele șase luni, comparativ cu 3,719 miliarde de euro în perioada similară din 2025.

Scăderea depășește trei miliarde de euro. Este o diferență importantă deoarece un deficit de cont curent este mai ușor de susținut atunci când este finanțat prin investiții directe, care creează active și capacități de producție, decât prin acumularea de datorie.

În același interval, datoria externă totală a crescut cu 4,309 miliarde de euro, ajungând la 232,772 miliarde de euro. Gradul de acoperire a importurilor prin rezervele valutare a coborât de la șase luni, la sfârșitul anului trecut, la 5,8 luni.

Dincolo de știre

România încearcă să-și reducă deficitul bugetar, dar reechilibrarea fiscală nu înseamnă automat și repararea dezechilibrului extern. Taxele mai mari și reducerea cheltuielilor pot tempera consumul și importurile, însă efectul sustenabil apare numai dacă economia produce mai mult din ceea ce consumă și exportă produse cu valoare adăugată mai mare.

Cifra de 14,2 miliarde de euro arată că România continuă să cumpere din exterior mai mult decât poate acoperi prin bunuri, servicii și venituri externe. Serviciile limitează pierderea, dar nu pot compensa integral deficitul comercial și ieșirile de venituri.

Adevărata reechilibrare nu se măsoară doar prin reducerea cheltuielilor publice. Se vede în fabrici, agricultură procesată, energie disponibilă, exporturi competitive și investiții care rămân în economie.

Cristian Radu | News Connect

Surse: BNR – Balanța de plăți și datoria externă, iunie 2026, AGERPRES – deficitul contului curent în primul semestru