Erou sau trădător?

Reflecții despre moștenirea istoriei recente

Nu este titlu ci doar o încercare de continuare a mesajului transmis de prietenul meu Cristian Radu.
În ceea ce privește istoria sunt de acord cu el și îi întăresc vorba.
Nici eu nu l-am cunoscut pe Ion Iliescu.
Drumurile noastre s-au despărțit când trebuia să-i organizez vizita oficiala la Brașov în calitate de șef de stat.
Renunțare sau despărțire nu mai contează.

Am simțit ca trebuie să părăsesc un sistem care m-a trădat. Iubeam România șii poporul roman până la sacrificiu. Nu am trădat niciodată românismul și nici n-am s-o fac.
Dar elita prezentă se întrece în trădare și lipsa de empatie pentru romanul curat și simplu care este rădăcină poporului din care ei își trag seva hoției și trădării neamului.

Ion Iliescu erou!?
Ion Iliescu trădător!?
Nu vom ști niciodată!

Este exponentul unui eveniment și a unor împrejurări care nu vor a fi spuse.
Oricum a fost omul momentului iar niciun altul nu-l putea gestiona în contextul acelor vremi.
Nu noi am vrut sa se întâmple ceea ce s-a întâmplat. Forte mai puternice decât vrerea noastră s-au abătut și asupra țării dar gestiunea evenimentelor face din lider erou sau trădător.

Trădezi un sistem și construiești altul. Pentru același lucru poți fi recompensat sau pedepsit. Depinde cine te judecă. În astfel de situații “învingătorii sunt judecatorii”. La fel a fost și după al doilea război mondial! Învingătorii nu pot judeca după legea în vigoare pentru ca toate elementele constitutive ale infracțiunii se răstoarnă. Amarnic pentru cel căzut ca nimeni nu-l va judeca cu dreptate.

Puterea te amețește!
Meritul lui Ion Iliescu este ca a rămas lucid în cele mai grele momente ale istoriei noastre și a păstrat România întreaga cu multe sacrificii făcute.
“După război mulți viteji se arată” spune proverbul iar după atâta timp este ușor să emiți judecăți de valoare. Când stai la umbra istoriei nu crezi celui care suferă în arșița si focul luptei.

Da, Ion Iliescu a fost un erou!
În lupte mulți cad chiar la moarte. Steagul romanesc a fost urcat la Plevna pe redută cu multe sacrificii omenești iar istorie îi respectă și credința îi pomenește.
Astfel și la evenimentele din decembrie care ne-au fost date să le ducem. Le-am purtat cu demnitate și am întrat în Europa prin Poarta Mare a istoriei. Asta am vrut iar acum unora nu le mai place.

Dacă Ion Iliescu ar fi fost trădător de neam poate acum am fi avut trei Românii și o Moldovă ortodoxă pripășită prin marea de slavi și khazari ai răsăritului.

Să fim conștienți de moștenirea lui, bună sau mai puțin apreciata și sa ducem mai departe visul românesc.
Acum credem că suntem liberi!

Așadar să facem numai bine lucrurile decât le-au făcut alții.

Nici părinții nu ne dau moșteniri de valoare dar noi trebuie să le ducem mai departe înmulțind valoarea ei.

Cine iubește România o face mai frumoasă și mai bogată, nu o denigrează!

Mulțumesc pentru subiectul sugerat dragă prieten Cristian Radu!

Noni Paraschiv – Senior Editor