România crește inegal: București–Ilfov avansează, două regiuni rămân sub nivelul dinaintea pandemiei
Cristian Radu | News Connect
Economia regiunii București–Ilfov a crescut cu 33% în termeni reali între 2019 și 2024, în timp ce Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia au înregistrat scăderi de 13,5%, respectiv 11,3%. Datele publicate de Eurostat la 22 octombrie 2026 arată evoluții profund diferite în interiorul aceleiași țări. Sunt variații cumulate pentru cinci ani, nu rate de creștere pentru 2026.
La nivelul Uniunii Europene, PIB-ul a crescut cu 5,6% în aceeași perioadă. Dintre cele 244 de regiuni cu date disponibile, 197 au depășit nivelul activității economice din 2019, 46 au înregistrat scăderi, iar una a stagnat. București–Ilfov se află printre regiunile cu cele mai mari creșteri, în timp ce cele două regiuni românești din sud figurează între cele cinci cu scăderi de peste 10%.
Comparația este realizată în termeni reali, ceea ce înseamnă că urmărește evoluția volumului activității economice, eliminând influența modificării prețurilor. Indicatorul privește PIB-ul regional total; nu reprezintă evoluția salariului mediu sau a venitului fiecărei gospodării.
Dincolo de știre: media națională nu explică situația fiecărei comunități
Diferențele ridică o problemă de politică publică: în ce măsură investițiile, infrastructura și serviciile publice permit dezvoltarea unor economii locale capabile să păstreze oameni și companii?
Datele prezentate nu identifică singure cauzele scăderilor. Pentru aceasta trebuie urmărite contribuțiile industriei, agriculturii, construcțiilor și serviciilor, împreună cu ocuparea forței de muncă și investițiile. Un sector important poate influența puternic rezultatul unei regiuni.
Nici creșterea Bucureștiului nu explică automat dificultățile altor teritorii. Sunt necesare analize distincte, care să arate ce activități s-au extins, ce capacități s-au restrâns și cât din schimbare are caracter temporar sau structural.
Banii cheltuiți trebuie legați de efectele economice
Evaluarea dezvoltării regionale ar trebui să depășească inventarul proiectelor aprobate și al sumelor atrase. O investiție poate fi executată corect, dar efectul ei economic depinde de utilizare și de legătura cu nevoile comunității.
Pentru un parc industrial contează firmele instalate, activitatea și locurile de muncă menținute. Pentru un drum contează accesul creat și reducerea costurilor de transport. Pentru educație și formare profesională contează competențele dobândite și posibilitatea de a le folosi pe piața locală.
Guvernul, autoritățile locale și structurile de dezvoltare regională ar trebui să prezinte aceste rezultate într-un tablou comun. Astfel ar putea fi identificate investițiile care produc efecte și intervențiile care necesită schimbări.
Ce trebuie urmărit în Brașov și Covasna
Pentru cele două județe, o analiză relevantă trebuie construită pe date proprii: producție industrială, investiții private, locuri de muncă, salarii, turism și acces la servicii. Valorile altor regiuni nu pot fi transferate asupra economiei locale.
Este importantă și distribuția dezvoltării între municipii, orașe mici și comune. Un rezultat favorabil la nivel regional poate coexista cu localități în care oportunitățile economice rămân limitate.
Dezvoltarea trebuie evaluată și prin posibilitatea oamenilor de a-și construi viața acolo unde locuiesc. Asta presupune locuri de muncă viabile, servicii accesibile și investiții ale căror efecte pot fi urmărite după inaugurare.
Sursă primară: Eurostat — evoluția PIB-ului regional în termeni reali, 2019–2024, comunicat din 22 octombrie 2026. Eurostat precizează că unele date pot fi actualizate ulterior publicării anuarului regional.
Foto: IA
