Armata cu cai de lemn – când ordinele de mobilizare ajung pe adrese greșite

MApN a mobilizat 10.000 de rezerviști în București și Ilfov, dar ordinele au ajuns greșit. Un exercițiu de mobilizare transformat într-un test al confuziei.

În caz de război, trimitem ordine de încorporare cu șoferi?

România anului 2025 pare pregătită să înfrunte orice dușman… doar dacă acesta are simțul umorului. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a mobilizat zilele acestea 10.000 de rezerviști din București și Ilfov în cadrul exercițiului de mobilizare MOBEX B-IF-25.
Scopul? Verificarea capacității de reacție în caz de mobilizare. Rezultatul? O comedie logistică de inspirație kafkaiană.

 Exercițiu de mobilizare sau exercițiu de rătăcire?

Rezerviștii – în mare parte oameni trecuți de 40 de ani, care au făcut armata când telefonul mobil era un vis SF – au fost chemați „de îndată”, cu doar 24 de ore înainte.
Unii au ajuns la timp. Alții au ajuns… în altă parte.

Un jurnalist a relatat că a fost convocat pe strada Aeroportului nr. 2-4 din Clinceni, dar, în realitate, trebuia să fie pe strada Aeroportului 16 din Cornetu.
Când au fost întrebați despre confuzie, reprezentanții MApN au dat un răspuns demn de manualul „Cum să eviți responsabilitatea în 10 pași”:

„Cel mai probabil, aplicația de pe telefon nu avea adresa actualizată” — Corneliu Pavel, purtător de cuvânt al MApN

Deci, nu Ministerul, nu funcționarii, nu tipografia, ci… Google Maps e de vină pentru greșelile de mobilizare din ordinele de chemare.
În ritmul ăsta, data viitoare vom afla că NATO nu a răspuns la apel fiindcă s-a descărcat bateria la Waze.

 O armată de rezerviști… și de scuze

Colonelul Mihai Bălțătescu, directorul exercițiului, a explicat calm: „Adresa era corectă, nu se putea rata”. Doar că unii au ratat-o. Probabil pentru că „nu exista decât unitatea militară acolo”, ceea ce, sincer, sună ca un paradox logistic tipic românesc.

În același timp, MApN susține că scopul exercițiului este de a testa reacția în condiții reale de mobilizare. Reale? Cu rezerviști de 45-50 de ani care caută unitatea pe GPS și se lovesc de adrese greșite?
Într-o situație reală, războiul s-ar fi terminat până ajungem să găsim strada corectă.

„Nu e un drept absolut…” – nici chemarea, nici logica

Când vine vorba de comunicare, MApN are un talent rar: poate transforma orice gafă într-un exercițiu de PR. Oficialii spun că scopul este de a îmbunătăți procedurile. Perfect! Dar dacă tot e un exercițiu, poate testăm și actualizarea bazelor de date, verificarea adreselor și capacitatea de coordonare între unități?

Altfel, rămânem o armată cu cai de lemn – cu soldați disciplinați, dar trimiși la luptă cu busola inversă și ordine scrise greșit.

Concluzia? Simulăm tot, mai puțin eficiența

România are nevoie de o armată modernă, dar nu poți construi una pe haos birocratic și scuze ridicole. Dacă în exercițiile „de pace” ne încurcăm în hârtii și aplicații GPS, ce șanse avem într-un scenariu real?

Armata română are oameni dedicați și profesioniști. Dar între deciziile de la vârf și realitatea din teren pare că există un hău adânc, în care dispar nu doar ordinele de mobilizare, ci și credibilitatea unui sistem care promite apărare, dar livrează confuzie.

Până una alta, rămânem cu întrebarea retorică a zilei: „În caz de război, trimitem ordinele de încorporare cu șoferi?”

Sebastian Dan

Senior editor