
România nu a dus lipsă de sindicate. A dus însă, de prea multe ori, lipsă de sindicalism credibil. Alianța Lucrătorilor din Energie apare într-unul dintre domeniile strategice ale economiei și promite independență, integritate și transparență. Sunt principii de care lucrătorii au nevoie, dar care vor trebui demonstrate în fiecare negociere și în fiecare raportare către membri.
În ultimii 35 de ani, România a avut sindicate puternice, federații, confederații, lideri vizibili și proteste care au ocupat piețele marilor orașe. Unele organizații au obținut drepturi reale pentru angajați. Altele s-au apropiat atât de mult de partide, guverne sau conducerile companiilor, încât distanța dintre reprezentarea lucrătorilor și negocierea influenței a devenit greu de măsurat.
Sindicatele nu au dispărut. S-au transformat odată cu puterea, companiile și oamenii care le-au condus.
În acest peisaj apare Alianța Lucrătorilor din Energie – A.L.E., o organizație sindicală cu sediul la Brașov, care își propune să reprezinte angajați din energia electrică, petrol și gaze, minerit energetic și serviciile conexe întregului lanț energetic.
Cererea de acordare a personalității juridice a fost înregistrată la Judecătoria Brașov în 8 iunie 2026. În 6 august, instanța a admis cererea formulată de Eduard Bălășcan și a dispus înscrierea organizației în registrul special al sindicatelor. Hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de 15 zile de la comunicare, astfel că această etapă trebuie prezentată corect: instanța a aprobat înființarea în primă instanță, iar personalitatea juridică deplină este legată de rămânerea definitivă a hotărârii. Dosarul 17986/197/2026
Un sindicat nou nu poate schimba spectaculos, peste noapte, viața angajaților. Nu poate majora salarii prin simpla apariție, nu poate modifica legislația printr-un comunicat și nu poate înlocui negocierea cu o declarație de intenție.
Poate însă schimba vocea cu care lucrătorii intră în dialog.
Statutul Alianței Lucrătorilor din Energie propune o organizație care nu se limitează la revendicările salariale. Documentul vorbește despre siguranța muncii, pregătirea profesională, protecția socială, asistența individuală, combaterea abuzurilor, participarea membrilor la decizii și accesul acestora la informațiile financiare ale sindicatului.
Membrii ar urma să poată consulta bugetul, execuția bugetară, situația cotizațiilor și plățile realizate. Statutul prevede raportări după negocierile cu angajatorii, registre interne pentru contracte și cheltuieli, reguli privind conflictele de interese și posibilitatea auditului extern.
Într-o lume sindicală în care membrii află uneori ultimii ce s-a negociat în numele lor, aceste angajamente sunt importante.
Dar, pentru moment, ele sunt angajamente.
Statutul afirmă explicit că A.L.E. este independentă față de autoritățile publice, partidele politice, angajatori și organizațiile patronale. Este una dintre ideile centrale ale documentului.
Independența unei organizații nu este însă garantată de un articol din statut. Ea se verifică în timp: prin sursele de finanțare, prin oamenii promovați în conducere, prin contractele încheiate, prin pozițiile adoptate și prin capacitatea de a spune „nu” atât angajatorului, cât și partidului aflat la putere.
Această precizare este cu atât mai necesară cu cât inițiatorul demersului juridic, Eduard Bălășcan, a avut expunere politică. Un CV publicat de RATBV în 2023 îl prezenta drept consilier parlamentar și președinte al organizației județene Brașov a Clubului Oamenilor de Afaceri Liberali. În 2024, numele său a figurat pe lista pentru Senat a Partidului România în Acțiune. CV public, buletinul oficial de vot din 2024
Aceste elemente nu anulează dreptul de a iniția o organizație sindicală și nici nu demonstrează subordonarea acesteia. Ele obligă însă noul sindicat să dovedească, prin fapte, că independența asumată nu este doar o formulă juridică.
Credibilitatea nu poate fi cerută în avans. Se câștigă.
Statutul conține și o prevedere care merită urmărită. În primii cinci ani de la dobândirea personalității juridice, Colegiul Fondatorilor va emite un aviz conform pentru admiterea noilor membri. Un aviz negativ poate conduce la respingerea cererii, chiar dacă decizia trebuie motivată, bazată pe elemente verificabile și poate fi contestată intern.
Explicația oferită de document este protejarea organizației împotriva ingerințelor și preluării ostile într-o etapă vulnerabilă.
Argumentul este de înțeles. În același timp, mecanismul concentrează o putere considerabilă în mâinile fondatorilor. Diferența dintre protejarea identității și controlul excesiv va depinde de modul în care această competență va fi exercitată.
Un sindicat care cere democrație în companii trebuie să practice democrația și în interiorul său.
Apariția organizației în sectorul energetic nu este lipsită de semnificație.
Energia se află în centrul tuturor marilor transformări economice: închiderea capacităților vechi, dezvoltarea surselor regenerabile, modernizarea rețelelor, securitatea aprovizionării, digitalizarea, stocarea și investițiile în infrastructură. Fiecare asemenea schimbare este prezentată prin megawați, miliarde de euro și termene de punere în funcțiune.
Mult mai rar se vorbește despre oamenii care proiectează, construiesc, operează și repară aceste sisteme.
Tranziția energetică nu înseamnă doar panouri, turbine, reactoare, conducte și linii electrice. Înseamnă profesii care dispar, competențe noi care trebuie formate, răspunderi tot mai mari și personal calificat care devine din ce în ce mai greu de înlocuit.
Un sindicat modern din energie ar trebui, prin urmare, să facă mai mult decât să negocieze procente salariale. Ar trebui să participe competent la discuțiile despre investiții, restructurări, sănătate și securitate, reconversie profesională, automatizare și viitorul locurilor de muncă.
Nu ca adversar permanent al investițiilor. Nu ca anexă a conducerilor. Nu ca instrument electoral.
Ca reprezentant al oamenilor fără de care sistemul nu funcționează.
Alianța Lucrătorilor din Energie pornește cu un statut ambițios și cu o promisiune dificilă: să construiască o organizație independentă într-o țară în care independența sindicală a fost deseori negociată.
Nu știm încă dacă va reuși. Nu știm câți membri va atrage, la câți angajatori va deveni reprezentativă și cât din arhitectura complexă a statutului va funcționa în practică. Aceste lucruri nu pot fi anticipate și nici oferite drept certitudini.
Știm însă că mesajul merită urmărit.
Într-un moment în care cărbunele, gazul, apa, capacitățile de producție și banii pentru investiții par mai limitate ca oricând, România riscă să uite resursa care nu poate fi înlocuită prin ordonanță și nici importată imediat: oamenii.
Dacă noua organizație va reuși să le ofere o voce competentă, liberă de ordine politice și de înțelegeri netransparente, atunci nu va fi doar încă un sindicat în registrul unei judecătorii.
Va putea deveni o parte a schimbării pe care o promite.
Cristian Radu | News Connect
Articol realizat pe baza statutului Alianței Lucrătorilor din Energie, a datelor publice din dosarul Judecătoriei Brașov nr. 17986/197/2026 și a documentelor publice privind inițiatorul demersului.
Foto: IA